Impactul financiar al „Ordonanței trenuleț” va fi de peste 133 de miliarde de lei, în 2025

Impactul financiar al „Ordonanţa trenuleţ” va fi de 133,37 miliarde lei, în anul 2025, potrivit Notei de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă referitor la unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică, 29 decembrie, de Ministerul Finanţelor.

Potrivit sursei citate, în timp ce cheltuielile bugetare vor fi reduse cu 126,26 miliarde de lei în 2025, veniturile bugetare se vor majora cu 7,11 miliarde de lei anul viitor; cu 8,75 miliarde lei în 2026; 9,41 miliarde lei în 2027 şi cu 9,95 miliarde lei în 2028.

Măsurile prevăzute de proiectul de Ordonanță

Printre măsurile prevăzute în proiectul de ordonanţă se numără îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor bugetarilor, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii, neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, blocarea posturilor vacante, recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate.

RelatedPosts

Ministrul Economiei: Criza combustibilului va lovi în lanț economia. Raționalizarea, doar ultimă soluție

aprilie 7, 2026

Bani în plus pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei: cine sunt beneficiarii „pachetului de solidaritate” adoptat de Guvern

aprilie 2, 2026

Ratingul României, îmbunătățit de la „negativ” la „stabil” de agenția JCR. Nazare: „România a reușit să își tempereze deficitul bugetar”

martie 27, 2026

Bugetul pentru medicamentele compensate crește cu 400 de milioane de lei. Rogobete: „Tratamentul nu este un privilegiu”

martie 19, 2026

Alte măsuri prevăzute de acest proiect sunt: menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei şi a valorii indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024, scăderea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024, sau neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu.

De asemenea, proiectul propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro, eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, folosită pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.

Lista continuă cu: eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025 etc.

Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condiţiile depăşirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere (PSC). PDE a fost iniţiată prin propunerea Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE.

„Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024, România trebuie să limiteze creşterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referinţă de sub 3% din PIB prevăzută în tratat şi să menţină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu.

În acest context se impune adoptarea de măsuri care să limiteze creşterea cheltuielilor permanente, până la un nivel care să permită respectarea condiţionalităţilor asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar şi să evite crearea premiselor unui dezechilibru bugetar, cu consecinţe negative asupra performanţelor fiscale şi externe ale Român”, se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului.