Acasa
Minista Educaţiei Ligia Deca a declarat, vineri, la evenimentul de prezentare a Raportului Naţional de Literaţie, că ceea ce se poate face concret pentru a nu mai vedea cifrele slabe din acest raport este ca „la toate disciplinele să existe porţiuni în oră în care se citesc enunţurile cu voce tare şi se discută împreună cu elevii, pentru că lectura dublată de activităţi de fixare şi de sinteză a ceea ce s-a citit ne ajută să depăşim aceste carenţe în ceea ce priveşte literaţia”.
„Acest al doilea raport privind Literaţia face o constatare, aşa cum au făcut şi testele PISA care ne demonstrează nevoia unei intervenţii sistemice vizavi de creşterea nivelului de literaţie, de aceea în pachetul legislativ avem introdus Programul Naţional pentru Creşterea Alfabetizării Funcţionale, care include o serie de măsuri finanţate şi care presupune testarea anuală a nivelului de Literaţie şi intervenţii, în aşa fel încât să nu ajungem la finalul ciclului gimnazial să avem rezultatele pe care le-am audiat astăzi”, a declarat Ligia Deca, ministra Educaţiei, citată de News.ro.
„Predictorii succesului şcolar sunt strâns legaţi de modul în care educaţia este valorizată în familie şi, în general, de mediul socio-economic., În România, conform altor studii, un elev care provine dintr-o familie în care părinţii au nivel de educaţie superior este mult mai probabil să meargă tot în învăţământ superior. Acest lucru se aplică pe toate capitolele în ceea ce priveşte performanţa şcolară”, a subliniat ministra.
„Şcoala are rol de mobilitate socială, şcoala trebuie să poată compensa prin măsurile pe care le generăm la nivel naţional, pe care şcolile le implementează în comunităţi, pentru factorii defavorizanţi care nu ţin de potenţialul sau şansele copilului”, a mai spus Ligia Deca.
Analize sistemice
„Evaluările de la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a care se traduc în discuţii cu profesorii, părinţii, în aşa fel încât să încercăm intervenţii mai rapide. Noua Lege a educaţiei prevede intervenţii sistemice, cu testări anuale, învăţământ remedial, formarea cadrelor didactice cât să recunoască simptomele golului în educaţiei şi literaţie şi să intervină înainte să temine un ciclu. De asemenea, avem o serie de programe care susţin echitatea. Trebuie să asigurăm o bază pentru toţi copiii: masă sănătoasă, asigurarea navetei, burse, programele pentru rechizite şi cărţi, avem nevoie şi de intervenţii sociale pentru a putea interveni eficient educaţional”, a punctat ministra Educației.
Ce şanse să se angajeze pe piaţa muncii?
„Şansele de angajare pe piaţa muncii sunt strâns legate de calificările pe care le obţin. Este important să ne asigurăm că acel certificat de finalizare sunt bazate pe competenţe reale. Nu putem doar să evaluăm, trebuie să şi intervenim, aşa încât la evaluare rezultatele să fie satisfăcătoare”, a mi punctat ministra Educației.
În condiţiile în care cadrele didactice ameninţă cu greve, Ligia Deca a declarat: „Am mare încredere că se vor găsi soluţiile necesare pentru ca anul şcolar să se încheie în condiţii bune, am ţinut legătura constant cu liderii federaţiilor sindicale. Am elaborat împreună cu ei o serie de propuneri de grile de salarizare, în conformitate cu principiul ca salariul debutantului este salariul mediu pe economie, le-am transmis Ministerului Muncii care este acum în proces de realizare a Legii salarizării unice. Noi susţinem profesorii în demersul lor de salarizare decentă, considerăm că este esenţial pentru a atrage cadre didactice calificate, performante, şi pentru a motiva dascălii care sunt acum în şcoli”.
Referitor la măsurile care se pot lua concret, cât mai rapid, pentru a nu mai avea aceste cifre din Raportul Naţional de Literaţie, Ligia Deca a afirmat: „Avem în 1400 de şcoli Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar, include programe remediale pentru copiii care au goluri în învăţare din cauza pandemiei. Acest program va acţiona exact acolo unde este nevoie. Este dublat de măsuri sociale. Ceea ce se poate face cu uşurinţă, şi nu costă, este ca la toate disciplinele să existe porţiuni în oră în care se citesc enunţurile cu voce tare şi se discută împreună cu elevii, petnru că lectura dublată de activităţi de fixare şi de sinteză a ceea ce s-a citit ne ajută să depăşim aceste carenţe în ceea ce priveşte literaţia”.
„Cu toţii vedem texte care mai au erori de redactare, ceea ce contează este să realizăm cu toţii rolul pe care îl avem în acest sens. Fiecare putem să citim cu copiii noştri”, a fost părerea ministrei. Ministra Educaţiei a spus că îşi doreşte ca programul „O carte pentru fiecare” ne dorim să fie implementat cât mai repede.
RelatedPosts
Literaţia medie a populaţiei şcolare a României în ecartul de vârsta 6-14 ani este scăzută. Conform Raportului Naţional de Literaţie, prezentat vineri, nivelul mediu este plasat la foarte puţin peste nivelul de „nefuncţional”, în categoria „minim funcţional”. Este nevoie de o dublare a capacităţilor de literaţie (de la 26,9 la 51) pentru ca nivelul mediu să treacă de 50 de puncte, intrând astfel în categoria „funcţional”.
În medie, fetele au scoruri de literaţie cu 10-15% mai mari decât băieţii. Acest efect este valabil pentru toate grupele de vârstă şi toate zonele geografice.
Un procent de 42% din elevi se plasează în zona „nefuncţional”. Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate. Aproximativ 20% din aceşti elevi (deci cam 8% din populaţia şcolară) sunt la limită pentru a trece în categoria de „minim funcţional”. Din păcate, cam 45% din aceşti elevi (deci cam 15- 20% din populaţia şcolară) sunt la baza absolută a capacităţii testului de a măsura ceva.
Un procent de doar 11% din elevi se plasează în zona „funcţional”. Procentul este mic şi îngrijorător – sugerând probleme viitoare pentru educaţia secundară şi ulterior pentru învăţământul universitar, se arată în raport.
