Acasa
După ce Compania Naţională De Drumuri a anunțat că își mută banii de la BCR, unde rula 12 miliarde de lei anual, mai multe companii de stat au început să îi urmeze exemplul.
După ce Austria ne-a blocat accesul în Schengen, Guvernul ia primele măsuri. Astfel, companiile mari de stat care aveau conturi la băncile austriece încep să își mute banii la CEC. După CNAIR, marți a venit rândul altor instituții să facă această mișcare.
„Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi-a anunţat o anumită intenţie de o a face şi ştiu că vor face, mi-au spus şi mie. Şi nu doar CNAIR. Am fost anunţat că şi alte companii aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor, fie că vorbim de Portul Constanţa, fie că vorbim de Aeroportul din Bucureşti şi toate celelalte, pentru că au găsit condiţii mai bune la CEC. O explicaţie cât se poate de simplă„, a spus Grindeanu la recepţia lucrărilor la staţia de metrou Tudor Arghezi, citat de Agerpres.
El a subliniat că această mutare nu se va întâmpla rapid, dar companiile care aveau conturi la băncile austriece au anunţat că vor face toate diligenţele în acest sens.
„Am fost anunţat ca ministru. Şi nu doar CNAIR. V-am spus, şi CFR-ul a luat această decizie, tot ceea ce ţine de CFR, şi Administraţia Porturilor Constanţa şi Aeroporturile, cei care au aveau anumite conturi la aceste bănci m-au anunţat că vor face toate diligenţele. Nu e o chestiune care să se întâmple foarte rapid, dar toţi au luat această decizie de a se muta la o bancă românească. Eu cred că e bine, având şi condiţii mai bune„, a precizat ministrul, subliniind că el nu are conturi la bănci austriece.
O serie de companii şi-au anunţat în ultimele zile intenţia de a-şi muta conturile de la băncile austriece, în urma votului negativ dat de Austria în privinţa aderării României la spaţiul Schengen.
RelatedPosts
Cancelarul austriac spune că boicotul nu este bun și face mai mult rău României
Cancelarul austriac Karl Nehammer le transmite românilor după ce Viena a împiedicat aderarea României la Schengen că un eventual boicot al companiilor austriece ar dăuna mai degrabă României. Săptămâna trecută, președintele austriac menționa într-un mesaj că economia austriacă este ameninţată de contramăsurile româneşti.
Karl Nehammer spune că un eventual boicot asupra firmelor austriece din România, ca reacţie la votul negativ pe care Viena l-a dat săptămâna trecută la aderarea la Schengen, ar face rău mai mult României decât Austriei, pentru că firmele austriece varsă bani la bugetul ţării şi creează locuri de muncă, relatează news.ro. Pe de altă parte, el a spus că veto-ul Austriei va fi ridicat numai în momentul în care România şi Bulgaria îşi vor îmbunătăţi protecţia frontierelor.
Recentul veto al Austriei la aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, care garantează libera circulaţie a persoanelor în interiorul ţărilor Schengen, a provocat critici dure nu numai din partea ţărilor în cauză, ci şi din partea multor alte ţări ale UE. Chiar şi guvernul italian naţionalist de dreapta a condamnat această acţiune.
Confruntat cu critici dure atât intern, cât şi pe plan extern, cancelarul conservator Karl Nehammer a apărat veto-ul Austriei împotriva aderării Bulgariei şi României la Schengen în emisiunea „Pressestunde” de duminică de la postul public de televiziune ORF2.
Potrivit lui Nehammer, în alte state UE nu există suficientă presiune împotriva trecerilor neînregistrate la frontieră. Prin urmare, Austria a trebuit să acţioneze la nivel naţional. Nehammer a declarat că veto-ul Austriei ar putea fi ridicat doar după ce protecţia frontierelor din Bulgaria şi România va fi îmbunătăţită.
Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, şi anume de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are – proporţional cu populaţia sa – o presiune similară cu cea a Austriei. De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit. În celelalte ţări ale UE, pur şi simplu, problema a fost conştientizată altfel decât în Austria. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a explicat cancelarul.
Nehammer a repetat pe larg argumentaţia sa şi a ministrului de interne al ÖVP, Gerhard Karner: din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, or asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Multe dintre aceste persoane neînregistrate ar veni prin România sau Bulgaria, spune cancelarul care a repetat că aceste informaţii vin în urma audierii persoanele reţinute şi a analizei datelor de pe telefoanele lor mobile.
România şi Bulgaria au avut cifre diferite, a recunoscut Nehammer, dar aceste ţări nu aveau cum să cunoască numărul real din moment ce nu au înregistrat aceste persoane, a explicat Nehammer discrepanţa dintre date.
Pe de altă parte, el s-a declarat convins că veto-ul nu va avea consecinţe negative pentru companiile naţionale care operează în Bulgaria şi România. „Aici trebuie făcută o distincţie: una e o problemă de politică de securitate, iar cealaltă este o problemă de politică economică”, a arătat cancelarul, subliniind că un eventual boicot al companiilor austriece ar dăuna mai degrabă economiilor României sau Bulgariei. Companiile austriece aduc întotdeauna bani la bugetul ţării şi oferă locuri de muncă, a explicat el.
Mulţi observatori politici interpretează înăsprirea poziţiei OeVP în materie de azil şi migraţie atât din partea lui Nehammer, cât şi a ministrului său de interne, Gerhard Karner, – ambii din Austria Inferioară – ca fiind o încercare a puncta împotriva FPÖ, Partidul Libertăţii, de extremă dreaptă, care are un discurs antiimigraţie, în lupta lor pentru un rezultat cât mai bun în alegerile din cea mai importantă provincie a Austriei. Nehammer a negat înspă vehement că veto-ul la Schengen ar putea avea motivaţii de politică internă, aşa cum s-a speculat recent atât în Austria, cât şi în afară. El a calificat drept o „insinuare absurdă” faptul că ar putea exista o legătură cu alegerile parlamentare din Austria Inferioară de la sfârşitul lunii ianuarie.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
