Acasa
Premierul Marcel Ciolacu afirmă că nu poate fi negat riscul ca radicalizarea să devină un fenomen în creştere şi în ţara noastră, în contextul global actual. El spune însă că, acum, manifestările extreme ale violenţei etnice şi religioase nu sunt prezente în România.
Şeful Executivului a transmis miercuri, cu ocazia celei de a V-a ediţii a Congresului Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, un mesaj care a fost prezentat de şeful Cancelariei premierului, Mihai Ghigiu.
„Guvernul este pe deplin conştient de riscurile cu care ne confruntăm şi apreciază dialogul şi respectul dintre comunităţile evreieşti şi celelalte minorităţi şi majoritatea populaţiei din România. (…) Mi-aş dori ca discuţiile noastre să fie axate din ce în ce mai mult pe identificarea celor mai potrivite modalităţi de sprijinire a cunoaşterii frumoasei şi vibrantei culturi evreieşti de către întreaga societate şi a însemnătăţii comunităţilor evreieşti pentru societatea românească de astăzi. Există însă o serie de evoluţii de care trebuie să ţinem cont şi aici mă refer la proliferarea, inclusiv sau mai ales, în mediul online a antisemitismului, a discursului urii şi miturilor conspiraţiei. Deşi manifestările extreme ale violenţei etnice şi religioase, din fericire, nu sunt prezente în România, în contextul global actual nu putem nega riscul ca şi în România radicalizarea să devină un fenomen în creştere la nivelul societăţii, iar expunerea cetăţenilor la diferite astfel de fenomene să ducă la o divergenţă de ideologii extremiste”, a spus premierul în mesaj, potrivit Agerpres.
RelatedPosts
Potrivit prim-ministrului, „acestui tablou” i se adaugă o cunoaştere încă deficitară la nivelul populaţiei a rolului României în Holocaust şi a tragediei victimelor.
„Ştim, de asemenea, de existenţa unor incidente cu caracter antisemit în spaţiul public şi vă asigur că recunoaştem pericolul pe care îl reprezintă şi rămânem profund ataşaţi promovării drepturilor şi libertăţilor fundamentale pentru toţi cetăţenii noştri. Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursul instigator la ură pentru perioada 2021 – 2023, dar şi cea aferentă perioadei 2024 – 2027, care va fi adoptată în scurt timp, reprezintă două măsuri clare ale angajamentului Guvernului României în acest sens. În noul cadru strategic vom acorda o atenţie deosebită palierului preventiv, prin investiţii suplimentare în domeniul educaţiei, campanii de conştientizare, inclusiv cu privire la impactul negativ al incidentelor antisemite, sau al măsurilor dedicate domeniului sportiv, sau prin acţiuni dedicate cunoaşterii vieţii evreieşti. În ceea ce priveşte politicile memoriei vom încerca să identificăm cele mai potrivite soluţii pentru accelerarea demersurilor de digitalizare a arhivelor”, a mai afirmat Ciolacu.
El a mai spus că autorităţile statului au în vedere implementarea unor proiecte educaţionale dedicate elevilor care să contribuie la o mai bună cunoaştere a Holocaustului şi a consecinţelor sale.
Premierul a subliniat că Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a acţionat cu succes în scopul îndeplinirii misiunilor şi obiectivelor pe care şi le-a asumat – păstrarea şi dezvoltarea identităţii iudaice, a patrimoniului istoric iudaic sacru şi punerea în valoare a contribuţiilor aduse de populaţia evreiască la viaţa economică, politică, socială şi culturală din România, cinstirea memoriei ostaşilor evrei căzuţi la datorie pentru România şi a victimelor Holocaustului şi „educarea membrilor comunităţii evreieşti în spiritul fidelităţii faţă de România şi al ataşamentului faţă de Statul Israel”.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
