Acasa
Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, este invitatul jurnalistului Alexandru Rotaru la Interviurile Digi24.ro.
Principalele declarații:
- Platforma de sprijin pentru Republica Moldova. O inițiativă comună a României, Germanie și Franței, care a plecat de la nevoile actuale ale Republicii Moldova. Mai ales după declanșarea războiului, efectele au dus la agravarea unor situații de criză. De la situația socială, din cauza valului de refugiați, ceea ce înseamnă cheltuieli importante, efecte economice, de asemenea dificultăți legate de inflație, la care se adaugă o criză energetică. Deci, un cumul de situații de criză care au determinat o situație greu de gestionat. În acest context, ne-am gândit la acest instrument. Vom punem accentul în cadrul acestei conferințe pe care o găzduiesc la București pe al doilea palier, primul palier la conferința de la Berlin – am strâns aproape 695 de milioane de euro, pe asistența pentru reforme. Au fost create 5 grupuri de lucru la Berlin. Elementul nou care a apărut este decizia Consiliului European prin care s-a acordat Republicii Moldova statutul de candidat. În acea opinie a Comisiei, există o serie de repere care trebuie îndeplinite din punct de vedere al Republicii Moldova. Acest set de pași care trebuie îndepliniți se referă la situația specifică Republicii Moldova: lupta împotriva corupției, reforma adiminstrație, managementul finanțelor publice. Vor participa la această conferință de la București reprezentanți ale statelor europene, reprezentați ai statelor G7, ai instituțiilor europene și financiare internaționale. Împreună vom analiza ceea ce trebuie să facem ca Republica Moldova să fie mai rezilientă. Este un cadru util prin care canalizăm atenția comunității internaționale și ajutăm acest proces de reformă care este în obiectivele guvernării de la Chișinău.
- Contribuția României la decizia de a accepta Republica Moldova în UE: Este în primul rând meritul autorităților de la Chișinău. Am ajutat. Președintele României a avut un rol foarte important. În martie, la Summitul de la Versailles, toată atenția era acordată UCrainei, la insistența președintelui României a fost introdusă în declarația finală a summitului și o referire la Republica Moldova și Georgia. A fost și un sprijin tehnic, pentru că am contribuit la completarea chestionarului trimis de autoritățile de la Chișinău. Noi, în continuare, și în plan bilateral vom sprijini așa cum putem pe baza solicitării colegilor de la Chișinău. Am ajutat și Georgia pe anumite chestiuni punctuale cerute de coelgii de la Tbilisi.
- Întâlnirea cu ministrul de externe maghiar: Am vorbit despre vizitele private ale unor oficiali maghiari în România și despre tabăra de vară de la Tușnat și am arătat care sunt sensibilitățile României și așteptarea ca discursul public să se încadreze în parametrii tratatului de bază. Și răspunsul a fost unul pozitiv. Vom vedea care e conduita oficialilor ungari. Am discutat despre cum să celebrăm parteneriatul strategic la 20 de ani, inclusiv deschiderea unei camere de comerț la Budapesta. Avem schimburi comerciale în creștere, dar trebuie să echilibrăm deficitul pentru că avem un deficit de 2,5 miliarde de euro noi România și mai puține investiții în Ungaria decât are Ungaria în România. Am vorbit si despre cum să facem ca traficul de la frontieră să fie mai ușor, să eliminăm o serie de blocaje. Am discutat și despre securitatea energetică pentru că Ungaria este un stat extrem de dependent de Rusia și e în avantajul României să sprijine Ungaria să scape de această dependență.
- Atitudinea oficialilor maghiari în România: Atunci când mă refer la păstrarea dialogului în parametrii, cred că lucrurile sunt foarte clare. Ceea ce noi ne dorim este ca parteneriatul strategic cu Ungaria să fie unul de construcție, unul pozitiv. Avem interese și obiective comune.
