Acasa
Pentru ediția a XXX-a a Festivalului Sighișoara Medievală, care debutează vineri după-amiază, Primăria Municipiului Sighișoara a lansat o monedă aniversară cu valoare simbolică de 30 de ducați, inspirată din ducații bătuți de Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș, stabilit în Cetatea Sighișoarei în perioada 1431-1435, unde a înființat o monetărie.
‘Astăzi începe cea de-a XXX-a ediție a Festivalului Sighișoara Medievală – o ediție aniversară, care celebrează trei decenii de artă și istorie în inima celei mai bine conservate cetăți medievale locuite din Europa (…). Pentru această ediție specială, Primăria Municipiului Sighișoara a lansat o monedă aniversară cu valoare simbolică de 30 de ducați, inspirată din vechile monede medievale care circulau în marile cetăți europene’, a anunțat, vineri, Primăria Sighișoara, într-un comunicat de presă.
Moneda aniversară este din lemn și de dorește a fi un omagiu adus faptului că ducații bătuți sub sub efigia lui Vlad Dracul, în perioada cuprinsă între 1431 și 1435, sunt singurele monende care au fost confecționate vreodată la Sighișoara.
‘În Evul Mediu, Sighișoara a fost un oraș important din punct de vedere economic și demografic și acest lucru este dovedit și de faptul că Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân și tatăl lui Vlad Țepeș, și-a mutat aici hereghia (monetăria statului – n.r.). Și practic la Sighișoara, în perioada cuprinsă între 1431 și 1435, s-a bătut monedă sub efigia lui Vlad Dracul. Acest lucru arăta că Sighișoara este un oraș important din punct de vedere economic, dar și politic, pentru că era o concurență destul de mare la acea vreme cu orașele din jur. Vlad și-a mutat această hereghie, această monetărie, de la Brașov la Sighișoara. În epocă, Sighișoara se bucura de un privilegiu de mare importanță, lucru dovedit și de faptul că, cu câteva decenii înainte, avem atestate în Sibiu, Sighișoara, Orăștie, Sebeș și Brașov primele bresle meșteșugărești, ceea ce dovedește încă o dată rolul important economic, politic și comercial pe care Sighișoara îl avea la acea vreme. Turiștii pot să afle povestea breslelor în Turnul cu Ceas, iar povestea hereghiei lui Vlad Dracul, la Muzeul de Arme, unde avem expoziția permanentă dedicată lui Vlad Dracul’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara, Nicolae Teșculă.
Ducații bătuți la monetăria din Sighișoara au circulat în Transilvania și apoi în Țara Românească, având pe o parte un vultur cu aripile întinse, cu capul întors spre dreapta, iar pe verso, un dragon înaripat cu coadă de șarpe, cu aripile și laba dreaptă ridicate, laba stângă având patru gheare.
De altfel, în Cetatea Medievală din Sighișoara există o clădire care datează din secolele XIV-XV, în imediata apropiere a Turnului cu Ceas, în care ar fi locuit Vlad Dracul, între anii 1431-1435, înainte de a deveni domnitorul Țării Românești (între anii 1436-1442 și 1443-1447).
În această casă se presupune că s-a născut Vlad Țepeș, în anul 1431, cel denumit și Vlad Drăculea, care a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476, când a fost asasinat.
Detalii interesante despre viața familiei lui Vlad Țepeș vor putea fi aflate în Muzeul Armelor din Sighișoara, lângă Turnul cu Ceas, acolo unde există un colț special dedicat familiei lui Vlad Dracul.
Înainte de domnie, Vlad Dracul a fost vasal al regelui Ungariei, fiind comandant de frontieră cu responsabilitatea de a proteja comerțul și drumurile comerciale între Țara Românească și Transilvania.
Din muzeul sighișorean mai aflăm că Vlad al II-lea a fost primit în Ordinul Dragonului la Nurnberg, în 1431, de către Sigismund de Luxemburg, dar că, în 1436, numele său a fost șters de pe lista cavalerilor acestui ordin. Și aceasta întrucât, în anul 1432, ar fi încălcat statutul prin susținerea oferită turcilor în câteva asedii, împotriva creștinilor.
De asemenea, aflăm că fiul lui Vlad Dracul, Vlad al III-lea, a primit porecla de Țepeș în urma execuțiilor frecvente prin tragere în țeapă.
Tot aici găsim și un arbore genealogic al familiei, de unde desprindem că Vlad Dracul a avut patru fii, care au ocupat, în anumite perioade, tronul Țării Românești: cel mai mare fiu a fost Mircea al II-lea (1422-1446), fost domnitor al Țării Românești în 1422 și asociat la domnie între 1446 – 1447, decedat la doar 24 de ani, în urma torturii; Vlad al IV-lea Călugărul (1425-1495) a fost frate după tată cu Vlad Țepeș și a condus Țara Românească în anul 1481 și între anii 1482 – 1495; Vlad Țepeș (1431 – 1476), născut la Sighișoara, a fost domnitor al Țării Românești în 1448, 1456-1462 și 1476, când a murit decapitat; cel mai mic dintre frați, Radu al III-lea cel Frumos (născut în 1437 sau 1439, decedat în 1475) a fost domn al Țării Românești de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475).
Printre dovezile șederii lui Vlad Dracul în casa din Cetatea Medievală se numără o frescă din imobilul în care se presupune că a locuit, denumită ‘Pictura cu turban’, și două scrisori, prima de la sfârșitul anului 1431, în care cerea sprijin brașovenilor pentru ocuparea tronului Țării Românești, în care menționa că ‘… și săghișorenii vin cu mine’.
În a doua scrisoare, datată în jurul anului 1436, arăta că: ‘…drept aceea au priceput pârgarii din Săghișoara că vreau să mut hereghia de la voi’.
Unele surse susțin că Vlad Dracul ar fi fost în acea perioadă la Făgăraș și că acolo s-ar fi născut și Vlad Țepeș, însă cert este că acesta a bătut la Sighișoara ducații de argint cu însemnele voievodului – pajura cu cruce, pe avers, și dragonul, pe revers.
Pe lângă lansarea monedei aniversare, municipalitatea a anunțat că deschiderea oficială a celei de-a XXX-a ediții a Festivalului Sighișoara Medievală are loc, vineri, începând cu ora 19:00, cu tradiționala paradă a artiștilor prezenți la eveniment.
‘Ba chiar, anul acesta sunt și sighișoreni care s-au oferit voluntar să se costumeze în haine medievale. Traseul este același ca în fiecare an. Se pornește din centrul orașului, iar punctul de întâlnire este în Piața Cetății. De la ora 20:00, programul artistic continuă cu momente muzicale și demonstrații cavalerești, care vor anima întreaga seară’, a precizat Primăria Sighișoara.
Premergător deschiderii oficiale, începând cu ora 17.00, în Sala Festivă a Primăriei Municipiului Sighișoara va avea loc conferința ‘Sighișoara Medievală la cea de-a XXX-a ediție’, moderată de dr. Nicolae Teșculă, urmată de conferința ‘Intelectualii Sighișoarei în Evul Mediu’, cu participarea prof. univ. dr. Adinel Dinca, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană derulat în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
‘Sâmbătă și duminică, Cetatea va răsuna de strigătele străjerilor, muzica menestrelilor, zgomotul armurilor și voie bună. Pe scena principală, dar și în toate colțurile Cetății, se vor desfășura zeci de momente artistice, ateliere meșteșugărești, parade, reconstituiri istorice și spectacole de teatru medieval. Pe scena amplasată în Piața Cetății vor urca artiști invitați precum Vasile Șeicaru, Adrian Ivanițchi, Vița de Vie, Trupa Phoenix, Viatores Festivi și Julia Shevel. Evenimentul este prezentat de Dan Negru. În Cetatea Sighișoarei, timp de trei zile, vor întreține atmosfera medievală: Toboșarul Cetății Sighișoara, Străjerii Cetății Bistrița, Menestrelii Cetății de Scaun Suceava, Teutonii Transilvaniei, Cavalerii de Muhlbach, Paladinii de Terra Medies, Mercenarii Asserculis, Toboșarii Asserculis, Ordinul Grifonului de Aur și Călător în Evul Mediu’, a precizat Primăria Sighișoara.
Intrarea la ediția a XXX-a a Festivalului Sighișoara Medievală este liberă. AGERPRES
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
