Acasa
El a pledat pentru o „schimbare fundamentală a modului în care statul răspunde la așteptările cetățenilor” și a spus că această schimbare „nu se poate baza decât pe valori sănătoase”.
„Vă anunț că intenționez să candidez la alegerile prezidențiale din 2025”, a anunțat Nicușor Dan.
Cele trei direcții
El a identificat „trei probleme mari pe care România le are și unde rolul președintelui e important”.
Este vorba de corupție și de funcționarea instituțiilor statului. Apoi, spune Dan, este vorba despre faptul că „România are resurse de competență inclusiv în diaspora, pe care statul român încă nu le-a accesat”. În al treilea rând, în opinia primarului general al Capitalei, e vorba despre împărțirea țării în categorii socio-culturale care sunt în opoziție unele față de altele, pentru că preocupările lor nu au fost înțelese de guvernanți și de clasa politică.
În ceea ce privește corupția și funcționarea instituțiilor, Nicușor Dan a spus că „există zone întregi capturate de grupurile de interese. Ele acționează în interesul găștii și nu în interes public. Va fi o luptă grea între cei care apără interesul public și interesul de gașcă. Va fi o luptă care va implica mecanisme administrative, necesitatea de coagulare politică și justiție.”
Acestea sunt atribuite unele esențiale pe care trebuie să le aibă președintele, crede Dan. „Să stăpânească mecanisme administrative, să poată negocia coagulări politice și să înțeleagă foarte bine mecanismele juridice. Aceste atribute m-au făcut să fac anunțul de azi”.
A doua problemă, spune Nicușor Dan, este că „România nu are azi o direcție. Există peste tot studii, strategii, dar se bat cap în cap unele cu altele și sunt foarte puțin adaptate la realitate.”
România are și în sectorul public și în cel privat, dar și în diaspora, „resurse foarte importante de competență pe care însă statul nu le-a accesat până în acest moment. Acesta este rolul președintelui, de a identifica aceste competențe, de e organiza pentru ca împreună să propună politicile publice cele mai potrivite”, a spus Nicușor Dan.
Cât privește împărțirea României în zone de conflict social alimentate de lipsa de înțelegere a lor de guvernanți și de clasa politică, Nicușor Dan a spus că „este rolul președintelui să refacă dialogul dintre aceste categorii, să enunțe valorile care ne unesc, care fac diferența și să semnalizeze exagerările care împiedică dialogul și înțelegerea în societate”.
„Bucureștenii nu pot trăi bine dacă România nu o duce bine”
El a explicat și de ce intentionează să candideze la președinția României după ce bucureștenii tocmai i-au acordat încrederea votându-l din nou la Primăria Capitalei și au votat la referendumul care sporește puterea Primăriei Capitalei în raport cu cele de la sectoare.
„Pentru că bucureștenii nu pot trăi bine dacă România nu o duce bine”, a spus Nicușor Dan.
El a spus că i-a informat pe liderii celor patru partide proeuropene (PNL, USR, PSD și UDMR) de intenția de a candida la președinția României, chiar dacă o va face ca independent, dar a refuzat să le spună jurnaliștilor care a fost reacția lor.
„Sunt deschis la discuții cu partidele pro-europene, este nevoie de un președinte care să se asigure că direcția pro-reformă pe care partidele o enunță acum să fie urmată cu adevărat în activitatea guvernamentală (…) E o analiză care va urma. E o discuție care se poartă în paralel cu discuțiile despre formarea guvernului, e o discuție care va urma desigur.”
El a spus că, dincolo de calitățile de președinte la care s-a referit, „cel mai important și cred că miza României pentru următorii ani este capacitatea de a tranforma un stat foarte slab și capturat în mai multe zone într-un stat funcțional” și că oamenii s-au săturat să fie mințiți.
„Aici e nevoie să cunoști funcționarea instituțiilor, e nevoie să ai abilitate politică, pentru că majoritățile contează, și e nevoie să cunoști mecanisme de justiție ca să zgâlțâi acest sistem fără să-l răstorni. Eu cred că prin activitatea în această zonă de aproape 20 de ani sunt o persoană potrivită pentru asta”, a mai spus Nicușor Dan.
RelatedPosts
Cine este Nicușor Dan
Nicușor Dan, fost olimpic internațional la matematică, medaliat cu aur, s-a născut pe 20 decembrie 1969 la Făgăraș, în județul Brașov, în familia unui muncitor și a unei contabile.
Mutat în București la 18 ani, unde și-a făcut studiile universitare și unde stă cu chirie și în prezent, s-a remarcat ca activist civic și salvator al clădirilor de patrimoniu din București, supuse extincției mogulilor imobiliari cu ajutorul conducerii Primăriei Capitalei. Ei a câștigat 23 dintre procesele intentate autorităților locale din București pentru protejarea patrimoniului.
Printre succesele sale sunt: anularea construcției unui aqua-parc pe 7 hectare în Parcul Tineretului, salvarea de la demolare a unui număr de clădiri de patrimoniu de pe Șoseaua Kiseleff, anularea deciziei de demolare a Pieței Matache, anularea unui proiect prin care ar fi fost construită o clădire de birouri în Palatul Știrbei pe Calea Victoriei.
Asociația Salvați Bucureștiul, înființată de Dan împreună cu „alți fondatori” în 2008, a reușit să impună în 2009 o serie de schimbări benefice pentru protejarea clărilor istorice la legea urbanismului.
În 2012 a candidat, un anonim la acel moment, la Primăria Capitalei, din partea Uniunii Salvați Bucureștiul, și s-a clasat pe locul trei fără să aibă sprijinul vreunui partid politic.
La alegerile locale din 2016, a obținut locul al doilea în cursa pentru postul de primar, cu un procent de 30,5% și a fost în consiliul general al municipiului București, iar în decembrie 2016 a fost ales deputat de București.
La alegerile locale din 2020, Nicușor Dan a fost ales în funcția de primar general al Capitalei – cu 42,8% din voturi, iar la alegerile locale din 2024 a fost reales cu 46,9% dintre voturile bucureștenilor.
Și-a obținut masteratul și doctoratul în matematică în Franța și a revenit în țară în 1998, la 29 de ani, unde a întemeiat Școala Normală Superioară București, o instituție științifică care să-i îndrume spre cercetare pe cei mai buni studenți români – creată pe modelul École Normale Supérieure în cadrul Institutului de Matematică al Academiei Române – unde era și el cercetător în paralel cu activitatea de la catedră.
Tot în 1998, la revenirea în țară, a fondat Asociația „Tinerii pentru Acțiune Civică”, care-și propunea să reunească tinerii dornici de schimbare în România. Chiar dacă asociația nu și-a îndeplinit scopul, a organizat două forumuri dedicate tinerilor care au studiat în străinătate, în 2000 și 2002, la care au participat câteva sute de persoane. Ca rezultat al acestor forumuri, a fost creată în 2000 asociația cercetătorilor români, Ad Astra.
Pornind de la admirația sa pentru clădirile istorice din București, cele mai multe rod al școlii franceze de arhitectură, unde s-au școlit cei mai mulți dintre arhitecții români din interbelic, militează prin organizația Salvați Bucureștiul împotriva demolării caselor de patrimoniu, împotriva construcției de blocuri înalte de locuințe în cartiere protejate, cât și a scăderii suprafețelor de spațiu verde al Capitalei și, în general, pentru respectarea legii în dezvoltarea urbană a Bucureștiului.
Aceeași idee avea să-i însuflețească și campaniile sale pentru postul de primar general: un București în care „să ne placă să trăim”.
În mai 2016, în timpul campaniei pentru primăria Bucureștiului, Nicușor Dan a devenit tatăl unei fetițe, Aheea, iar în mai 2022, tatăl unui băiețel, Antim. El este căsătorit cu Mirabela Grădinaru, o tânără care spune că și-a dorit de mică să schimbe lumea și că a găsit în partenerul ei de viață expresia activă a propriilor aspirații.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
