Acasa
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut pentru copiii din Uniunea Europeană, cu 0,4 puncte procentuale, de la 24,0 % la 24,4 %, între 2020 și 2021, cu rata cea mai ridicată în România – 41,5%, urmată la distanță de Spania 33,4%, în vreme ce în Finlanda și Danemarca a fost cel mai scăzut, în 2021 (13,2% și respectiv 14%), potrivit Eurostat.
La nivelul Uniunii Europene, numărul copiilor care trăiesc în sărăcie sau excluziune socială a crescut în 2021 cu 200.000, ceea ce înseamnă că 19,6 milioane de copii din Uniune (unu din patru) se află în această situație, arată datele raportului Save the Children. Dintre aceștia, 12,5%, adică 25.000, sunt din România (Eurostat). În România, riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.
Cum stă România la capitolul sărăcie în rândul copiilor. Date cheie
În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban. În 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.
Una din 10 familii nu și-a putut permite să își încălzească locuința în mod corespunzător în 2021 și aproape una din cinci nu și-a putut permite o masă hrănitoare.
Criza costului vieții
Un sondaj realizat în 20222 privind impactul crizei economice asupra familiilor din România a evidențiat că 40% dintre gospodării au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii.
Majoritatea gospodăriilor au fost nevoite să cheltuiască mai mult pentru utilități, alimente, îngrijiri medicale și educație (transport la școală, rechizite și cărți). Gospodăriile consideră că trebuie să facă reduceri semnificative. Jumătate vor economisi bani de la utilități și hrană, ceea ce reprezintă un risc pentru bunăstarea copiilor.
Pe lângă presiunile asupra prețurilor la alimente și energie, mai mulți analiști spun că sprijinul financiar acordat de stat persoanelor strămutate din Ucraina, alături de revenirea la muncă și în învățământul superior cu prezență fizică după pandemia de Covid, va genera o presiune uriașă pe piața chiriilor, în special în marile orașe.
Guvernul României a distribuit vouchere electronice (finanțate prin FEAD) celor mai vulnerabile persoane și familii pentru alimente esențiale. De asemenea, a instituit o schemă complexă de compensații pentru sezonul de iarnă 2021/2022. Totuși, schema nu a favorizat familiile vulnerabile, întrucât compensațiile s-au bazat mai degrabă pe consum decât pe venit.
Criza cauzată de Covid-19
Efectele pandemiei și criza costului vieții au avut un impact semnificativ asupra familiilor monoparentale și a celor numeroase: în 2019, 9,6% dintre familiile monoparentale erau expuse riscului de sărăcie. Procentul s-a dublat la 18,2% în 2020 și a crescut apoi la 23% în 2021.
În mod similar, când ne referim la incapacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește (sau echivalentul vegetarian) la fiecare două zile3, procentele din populația generală au crescut de la 14,2% în 2019 la 14,7% în 2020 și 19,2% în 2021, însă creșterea este mai dramatică în rândul familiilor cu trei sau mai mulți copii, de la 17,5% în 2019 la 23,6% în 2021.
Criza schimbărilor climatice
Deșertificarea, defrișările, pierderea biodiversității, poluarea aerului și a apei, epuizarea rezervelor de gaze și petrol și criza energetică fac deja parte din viața copiilor români.
Salvați Copiii România a contribuit la procesul de consultare lansat de Guvernul României pe tema schimbărilor climatice, la care au participat 272 de copii și tineri. 47% dintre copii au menționat că primesc informații despre schimbările climatice în școli, la materii precum biologie, geografie și științe, dar aceste informații nu fac decât să repete/să confirme ce au învățat deja acasă sau în contexte sociale.
Copiii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la nivelul de cunoștințe, abilitățile și dorința cadrului didactic de a preda despre schimbările climatice într-un mod interactiv și interdisciplinar. Aceștia au mai subliniat că infrastructura școlară nu este un exemplu de loc prietenos cu mediul înconjurător, deoarece lipsesc spațiile verzi, deșeurile nu sunt colectate selectiv și lipsesc investițiile în surse de energie verde pentru școli.
La începutul lui 2022, Președinția României a prezentat un proiect de strategie națională privind educația în domeniul schimbărilor climatice și a inițiat un proces de consultare publică. În plus, în calendarul școlar a fost introdusă o „Săptămână verde” , dedicată în întregime schimbărilor climatice.
Educația timpurie
În anul școlar 2020/2021, numărul copiilor sub trei ani înscriși în sistemul de educație timpurie a scăzut cu 5.100 (de la 22.506 la 17.400), iar 97,5% dintre aceștia provin din mediul urban4. Rata de înscriere în învățământul preșcolar a scăzut de la 88,6% la 84,5%. Aceste tendințe descendente îngrijorătoare au început în 2016.
Acces inegal la educație
Testele naționale organizate în 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare arată rezultate slabe la învățătură în școlile din România5. Rezultatele arată că doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificați drept „nefuncționali”, ceea ce se apropie de analfabetism.
Discrepanțele dintre elevii din școlile din mediul rural și cei din mediul urban sunt, de asemenea, semnificative. Astfel, dacă ne uităm la rezultatele obținute la examenul de evaluare națională, observăm că, deși diferența dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural este puțin mai mică decât în anii precedenți, copiii care merg la școală în mediul rural continuă să obțină rezultate mai slabe decât colegii lor. Mai mult de o treime au obținut note sub 5 la matematică (36,16% față de 13,95% dintre elevii din școlile urbane), aproape un sfert au obținut note sub 5 la limba română (23,89% față de 7,9% dintre elevii din școlile urbane), iar aproape 30% au obținut o medie sub 5 (29,5% față de 10,05% dintre elevii din școlile urbane).
Sănătate
Ca un efect combinat al multiplelor vulnerabilități legate de accesul la sănătate, educație, servicii sociale și protecție, România se confruntă în continuare cu provocări grave legate de maternitatea timpurie.
Mii de fete și adolescente nasc și se confruntă cu riscuri semnificative pentru sănătate, educație și mijloacele de trai. În 2021, au fost înregistrate 745 de nașteri din mame sub 15 ani și 16.997 din adolescente între 15 și 19 ani. Astfel, aproape jumătate (45%) dintre mamele sub 15 ani din UE sunt din România. Evaluarea situației mamelor minore realizată de Salvați Copiii România6 arată că 4 din 10 mame și gravide minore nu au acces la servicii medicale de specialitate, 8 din 10 au abandonat școala, iar 2 din 10 au mai mult de un copil.
Trebuie, de asemenea, menționat că fetele însărcinate cu vârsta sub 16 ani au nevoie și nu întotdeauna obțin acordul părinților pentru a accesa serviciile de sănătate, ceea ce duce la provocări suplimentare pentru sănătatea lor și a copiilor lor.
Nutriție
În România, procentul de persoane care nu își permit o masă care să includă carne, pui, pește (sau un echivalent vegetarian) la fiecare două zile a crescut de la 14,2% în 2019 la 19,2% în 2021. În cazul familiilor cu trei sau mai mulți copii, această cifră a crescut de la 17,5% în 2019 la 23,6% în 20217, în timp ce în cazul familiilor monoparentale, procentul a crescut considerabil, de la 18,9 în 2019 la 31,4 în 2021.
Având în vedere creșterea prețurilor la alimente, este de așteptat ca situația copiilor și familiilor vulnerabile să se agraveze. Rezultatele sondajului Salvați Copiii România8 privind impactul crizei economice arată că, în toamna anului 2022, aproape jumătate (44%) dintre familiile vulnerabile cu copii nu reușeau să facă față cheltuielilor pentru hrană.
Măsuri adoptate în statele UE
Toate țările au luat măsuri pentru a contracara nu doar impactul pandemiei, ci și impactul crizei legate de costul vieții și al războiului dus de Rusia în Ucraina. Printre inițiative se numără alocații pentru copii, ajutoare pentru plata facturilor la energie, reglementarea prețurilor la energie, reduceri fiscale, reduceri pentru transportul public, tichete de masă și ajutoare pentru locuințe. În Italia și Germania, peste 1 miliard de euro și respectiv 2 miliarde de euro au fost alocate pentru a sprijini sistemul educațional, în timp ce în Spania guvernul a introdus noi prestații pentru copii și a majorat schema de venit minim garantat.
RelatedPosts
Politicile și resursele în domeniul sănătății publice și al sănătății mintale au fost stimulate. De exemplu, Finlanda a alocat mai multe resurse pentru sănătatea mintală a tinerilor, Italia a introdus un „bonus psihologic” pentru a susține costurile psihoterapiei, iar Spania a lansat o nouă strategie națională privind sănătatea mintală cu un buget de 100 de milioane de euro.
Organizația Salvați Copiii solicită Guvernului României:
- Să acorde prioritate copiilor și familiilor vulnerabile în procesele de elaborare a politicilor și bugetelor și să sprijine autoritățile locale în combaterea sărăciei în rândul copiilor, în special prin consolidarea bugetării drepturilor copilului la nivel local.
- Să aprobe, să pună în aplicare și să monitorizeze un plan strategic național coerent menit să asigure echitatea în educație pentru copiii aflați în situații vulnerabile.
- Să consolideze sistemul de asistență socială pentru a sprijini copiii și familiile expuse riscului de sărăcie.
- Să direcționeze compensațiile/intervențiile de sprijin către familiile și copiii cei mai vulnerabili, în loc să opteze pentru măsuri cu caracter general.
„Este imperios necesar ca Guvernul României să aprobe, să pună în aplicare și să monitorizeze un plan strategic național coerent menit să asigure echitatea în educație pentru copiii aflați în situații vulnerabile și să consolideze sistemul de asistență socială pentru a sprijini copiii și familiile expuse riscului de sărăcie”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
