Acasa
Ambiția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a obține un angajament clar pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană până la 1 ianuarie 2027, chiar și cu drepturi limitate, stârnește rezerve serioase în rândul mai multor state membre. Diplomați europeni avertizează că o astfel de mișcare ar putea „deschide cutia Pandorei”, generând probleme politice și economice greu de gestionat.
Potrivit Reuters, Zelenski își dorește ca perspectiva aderării Ucrainei la UE chiar de anul viitor să fie inclusă în viitorul acord de pace cu Rusia, iar Statele Unite susțin această idee. Pentru Kiev, un asemenea angajament politic ar avea o miză majoră.
„Este necesar pentru procesul de pace, pentru stabilirea unei păci durabile și juste în Europa”, a declarat pentru agenție Taras Kachka, viceprim-ministru al Ucrainei și negociator-șef cu UE.
Oficialul ucrainean a afirmat că țara sa ar putea semna un acord de aderare cel târziu în 2027, chiar dacă ratificarea și etapele ulterioare ar dura mai mult. El a promis că autoritățile de la Kiev vor ține cont de preocupările statelor membre și a sugerat introducerea unui sistem de monitorizare care să verifice respectarea standardelor democratice.
Totodată, Ucraina ar accepta o perioadă de tranziție înainte de a beneficia de subvențiile agricole europene – un subiect sensibil, având în vedere dimensiunea sectorului agricol ucrainean și impactul pe care aderarea l-ar avea asupra redistribuirii fondurilor în interiorul blocului comunitar.
Scepticism în marile capitale europene
În culise, însă, mai multe guverne europene, inclusiv din state influente precum Franța și Germania, privesc cu rezerve ideea accelerării procesului de aderare. Opt diplomați și oficiali europeni au confirmat pentru Reuters că există temeri legate de reformarea mecanismului actual de extindere.
Printre îngrijorări se numără riscul ca Ucraina, dar și alte state care ar putea urma un model etapizat, să nu ducă la bun sfârșit reformele esențiale, în special cele din domeniul anticorupției.
Un diplomat european a formulat poziția fără echivoc: „Conceptul de extindere inversă este mort”. Potrivit acestuia, nu există sprijin nici pentru stabilirea unei date concrete de aderare, iar obiectivul propus de Zelenski – 1 ianuarie 2027 – este considerat nerealist, inclusiv din motive administrative. Cele 27 de state membre ar trebui să aprobe în unanimitate o astfel de decizie, un proces dificil de finalizat într-un timp atât de scurt.
„Extinderea inversă” – o idee controversată
În mod tradițional, pregătirea pentru aderarea la UE durează ani de zile și presupune reforme ample în șase domenii majore, de la economie și justiție până la politică și administrație publică.
Varianta accelerată, aflată în discuție la nivel european, este denumită neoficial „extindere inversă”. Ea ar permite unei țări să adere formal la Uniune înainte de a îndeplini integral criteriile, urmând să obțină treptat drepturi și obligații.
RelatedPosts
„Procesul va fi reconfigurat – mai întâi țara va adera, iar apoi va începe treptat să obțină drepturi și obligații”, a explicat un oficial al UE pentru Politico.
Conform propunerii președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un stat ar putea intra în UE după îndeplinirea unor condiții minime, dar cu acces limitat la fonduri și la procesul decizional până la finalizarea tuturor reformelor.
Cu toate acestea, analiștii spun că apetitul pentru o asemenea schimbare radicală este redus. Anastasia Pocumban, cercetătoare la Consiliul German pentru Relații Internaționale, a declarat pentru Reuters că ascensiunea partidelor populiste eurosceptice în mai multe state membre determină guvernele să fie prudente în privința extinderii rapide.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
