Acasa
Aproximativ 70% din populația României susține deschis Rusia și se opune Uniunii Europene
Segmentul anti-UE și pro-Rusia este majoritar la nivel național, format în principal dintr-un nucleu de votanți ai curentelor ultranaționaliste și persoane influențate de Biserica Ortodoxă Română, care este un agent de influență al Rusiei în România.
Vladimir Putin le-ar fi transmis comandanţilor militari şi unor înalţi oficiali ruşi, în cadrul unei reuniuni desfăşurate la sfârşitul anului 2025, că obiectivul pentru 2026 este „prăbuşirea NATO şi a Uniunii Europene din interior”, relatează The New York Times, într-o amplă investigaţie privind operaţiunile Rusiei în Republica Moldova.
Potrivit unor oficiali occidentali din serviciile de informaţii citaţi de publicaţia americană, după Ucraina, Republica Moldova reprezintă următoarea prioritate strategică a Kremlinului.
RelatedPosts
Sursele NYT susţin că Moscova urmăreşte mai întâi subordonarea Ucrainei şi, ulterior, preluarea controlului asupra Republicii Moldova. Kremlinul ar considera Moldova un potenţial punct de sprijin pentru operaţiuni împotriva Ucrainei şi pentru exercitarea unei presiuni suplimentare asupra Uniunii Europene.
Investigaţia descrie amploarea operaţiunilor desfăşurate de Rusia pentru a influenţa alegerile parlamentare moldovene din septembrie 2025 şi pentru a împiedica menţinerea la putere a guvernării proeuropene. Acţiunile ar fi inclus campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, cumpărarea voturilor, finanţarea unor reţele locale şi pregătirea unor persoane pentru provocarea de tulburări în perioada electorală.
O componentă a operaţiunii ar fi implicat preoţi ortodocşi moldoveni. Potrivit NYT, aceştia au fost aduşi în Rusia şi au primit carduri emise de banca rusă Promsvyazbank. Unii dintre ei urmau să primească aproximativ 1.000 de dolari pentru a-şi convinge enoriaşii să se opună integrării europene şi politicilor prooccidentale ale Chişinăului.
Operaţiunea ar fi avut şi o componentă paramilitară. În vara anului 2025 a fost organizată în Serbia o tabără în care participanţii, majoritatea cetăţeni moldoveni, ar fi fost instruiţi să folosească arme, să străpungă cordoane ale poliţiei şi să incendieze clădiri. Participanţii ar fi primit câte 400 de dolari pentru cursuri de trei-patru zile, iar instructorii ar fi avut legături cu serviciul rus de informaţii militare GRU.
Tabere similare ar fi funcţionat în Bosnia şi în apropierea Moscovei. Procurorii moldoveni au afirmat că peste 100 de tineri din Republica Moldova au participat la pregătirea din Rusia, unde ar fi învăţat inclusiv să fabrice şi să utilizeze materiale incendiare şi dispozitive explozive improvizate şi să opereze drone adaptate pentru transportarea explozibililor sau provocarea incendiilor.
Autorităţile de la Chişinău au reacţionat înaintea alegerilor prin sute de percheziţii şi reţinerea unor persoane suspectate că participaseră la aceste tabere. În paralel, specialiştii moldoveni în securitate cibernetică, sprijiniţi de aliaţi occidentali, au încercat să respingă atacurile informatice asupra infrastructurii statului. Partidul proeuropean al preşedintei Maia Sandu a reuşit în cele din urmă să îşi păstreze majoritatea parlamentară.
„Am câştigat bătălia, dar nu am câştigat războiul”, a declarat pentru NYT Mihai Lupaşcu, directorul Agenţiei pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova.
Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Stanislav Secrieru a afirmat că Moscova încearcă să transforme Republica Moldova într-un „cap de pod” pentru activităţi ostile atât împotriva Ucrainei, cât şi împotriva Uniunii Europene.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
