Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a lăudat joi activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul trecut și a spus că numărul mare de sesizări primite de la cetăţeni arată că instituţia recâştigă treptat încrederea societăţi. El a cerut instituției „să aibă forţa unui colos şi precizia unui chirurg în combaterea corupţiei”.
La prezentarea bilanţului activităţii DNA pe anul 2022, Predoiu a spus că există o paralelă între atacurile politice şi numărul de sesizări primite de procurori din partea cetăţenilor, potrivit Agerpres.
„Am să încep această intervenţie evocând evoluţia numărului de sesizări primite de instituţia dumneavoastră din partea publicului: în 2015 – 3.305 sesizări, în 2018 – 1.173, 2020 – 1.998, 2021 – 2.139, 2022 – 2.193. Aş desprinde câteva concluzii din analiza acestor cifre. Prima concluzie ar fi aceea că DNA recâştigă treptat încrederea societăţii, de la recordul negativ de sesizări din 2018, doar 1.173, la creşterea de anul trecut, 2.193, trecând prin punctul de inflexiune din 2020, care a marcat revenirea pe creştere a numărului de sesizări, 1.998.
În al doilea rând, există un paralelism între atacurile politice şi numărul scăzut de sesizări, respectiv o concordanţă între schimbarea acestei atitudini într-una pe care aş califica-o cel puţin neutră după anul 2020 şi creşterea numărului de sesizări. De aici, o altă analiză ne conduce la ideea de responsabilitate crescută a politicului faţă de soliditatea instituţională a DNA, atât sub aspectul conduitei publice, cât şi din perspectiva măsurilor concrete administrative şi legislative”, a spus Predoiu.
El a remarcat că, în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală, se observă uşoare creşteri prin raportare la majoritatea parametrilor, în pofida unui număr mai mic de procurori angajaţi în derularea acesteia (o medie de 93 procurori în 2022, faţă de 103 procurori în 2021).
De asemenea, creşterea numărului de persoane trimise în judecată în anul 2022 se înscrie în trendul ascendent al ultimilor ani (o creştere cu 19,53% faţă de 2021 şi cu 23,12% faţă de 2020), 32% din numărul inculpaţilor trimişi în judecată ocupau funcţii de conducere sau control (252 persoane, faţă de 223 în anul anterior).
„Sunt convins că vă propuneţi ca rata achitărilor să scadă în 2023, în prezent aflată la 23,74%, dintre care aproape jumătate pe alte temeiuri decât ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale. Instituţia răspunderii penale a persoanei juridice a fost utilizată, sens în care, în decursul anului trecut, au fost trimise în judecată 52 de persoane juridice”, a mai spus Predoiu.
Pe de altă parte, numărul de dosare restituite la procuror este mai mare faţă de 2021, 11 dosare privind 69 inculpaţi, faţă de 3 dosare cu 14 inculpaţi în anul 2021.
Predoiu a mai spus că, în ultimii 2-3 ani, Executivul şi Legislativul şi-au schimbat în bine atitudinea faţă de anticorupţie şi DNA, fapt confirmat de politicile publice puse în funcţiune şi de legislaţia adoptată, menţionând şi schimbarea atitudinii Parlamentului faţă de cererile de ridicare a imunităţii.
În opinia sa, modificările introduse prin Legile Justiţiei (atât prin prisma dispoziţiilor tranzitorii, cât şi cele privitoare la procedura de numire sau delegare a procurorilor) sunt apte de a corecta anomaliile ce s-au răsfrânt inevitabil şi asupra parametrilor de funcţionare a DNA.
„Printre cele trei direcţii majore de intervenţie strategică ale Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar se numără şi combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, cu măsuri dedicate consolidării DNA. SDSJ recunoaşte strânsa corelaţie dintre infracţionalitatea de mediu şi corupţie, în linie cu concluziile Strategiei Naţionale Anticorupţie 2021 – 2025. Această recunoaştere îmbracă forma unui obiectiv specific, mai exact extinderea competenţei DNA, inclusiv în vederea cuprinderii infracţiunilor grave de mediu. Discuţia nu este nouă şi îmi este cunoscut unde se poziţionează DNA în acest demers. Reamintesc că actualele norme de competenţă nu exclud nici astăzi implicarea parchetelor specializate în investigarea unui tipar infracţional care se aşază esenţialmente la intersecţia dintre criminalitate organizată şi corupţie.
Dincolo de a analiza utilitatea unor intervenţii legislative, cred că trebuie să ne schimbăm abordarea de la fapte aparent izolate şi de mică amploare către o acţiune de investigare a reţelelor care poluează mediul, distrug fondul silvic naţional sau transformă România într-un depozit de deşeuri. Şi, în tot acest proces, corup funcţionari ai statului. Vom identifica împreună soluţiile legislative”, le-a mai spus Predoiu procurorilor anticorupţie.
El a promis că va iniţia formarea la Ministerul Justiţiei a unui larg grup de lucru, care va include şi reprezentanţi ai Ministerului Public şi ai unităţilor specializate, care să treacă în revistă politica penală a statului aşa cum este ea exprimată prin codurile penale, dar şi alte legi penale speciale, context în care trebuie discutate şi problemele ridicate de DNA, dar şi DIICOT, cu privire la armonizarea şi optimizarea competenţelor legale.
„Pe de altă parte, realist vorbind, pentru că DNA combate direct corupţia politică, va exista întotdeauna tentaţia, mai ales din partea anchetaţilor, de a interpreta activitatea DNA în cheie politică. Acest lucru trebuie să fie irelevant faţă de determinarea dumneavoastră de a vă exercita atribuţiile. În acelaşi timp, este important ca procurorii înşişi, prin activitatea lor, prin calitatea anchetelor, să facă astfel de interpretări lipsite de temei în realitate. După cum ştim, în spaţiul public, oricine poate fi acuzat public pentru orice, pe baza unor prezumţii construite pe aparenţe, însă, esenţială este realitatea bazată pe fapte şi adevăr, nu pe presupuneri. Cel mai bun răspuns al procurorilor faţă de suspiciuni sau acuzaţii de partizanat sunt anchetele desfăşurate profesionist, fără erori de procedură, bazate pe probe solide”, a subliniat ministrul Justiţiei.
Predoiu a precizat că DNA trebuie să-şi orienteze anchetele exclusiv în raport de realitatea criminologică şi politica penală a statului exprimată prin legile penale, independent de agenda politică.
„Fac această afirmaţie nu numai pentru că, în 2024, avem patru rânduri de alegeri, ci pentru că este un principiu de bază impus de Constituţie. DNA trebuie să rămână, aşa cum este şi în prezent, apolitic şi în 2024, şi în 2224, şi în orice zi a existenţei şi activităţii sale instituţionale. Iar acest comandament revine nu numai conducerii DNA, ci şi fiecărui procuror, poliţist judiciar, grefier, IT-ist şi angajat al DNA implicat în anchete.
Puterea pe care o aveţi este imensă, independenţa deplină, misiunea nobilă, deci expertiza şi integritatea profesională, cultura instituţională trebuie să fie pe măsură. Fie ca DNA să aibă forţa unui colos şi precizia unui chirurg în combaterea corupţiei!”, şi-a încheiat Predoiu discursul în faţa procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
