Acasa
Premierul Ilie Bolojan discută vineri, 24 aprilie, la Europa FM, despre ultimele evoluții de pe scena politică, în contextul tensiunilor generate de demisiile miniștrilor PSD.
„Nu au fost tăiate ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități”. Explicații privind taxele și contribuțiile la sănătate
Premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile potrivit cărora Guvernul ar fi tăiat ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități, explicând că măsurile adoptate vizează echilibrarea bugetară și funcționarea sistemelor publice.
„Nu au fost tăiate. Dar când am extins plata CASS pentru cetățenii români pentru că aveam 6,5 mil de plătitori și 13 mil de beneficiari, persoanele cu dizabilități au rămas exceptate. Într-adevăr, s-a introdus o cotă pentru impozitul de proprietate. Asta e o contribuție la bugetul local pentru că fiecare are nevoie de străzi, utilități etc”, a declarat premierul.
Bolojan a precizat însă că a fost introdusă o contribuție legată de impozitul pe proprietate, explicând că aceasta reprezintă o sursă de finanțare pentru bugetele locale.
„Nu Ilie Bolojan a luat din banii oamenilor. Țara asta ca să poată funcționa are nevoie de bani pentru funcționare. Contribuția la impozitele locale este pentru infrastructura din fiecare localitate. Nu există să asigurăm condiții de nesusținut pentru un stat. Știința de a guverna este dată de a livra maxim posibil cu resursele pe care le ai. Niciun cetățean nu vrea să plătească în plus, dar avem excepții în masă. În câteva județe în care s-au făcut verificări, s-au constatat că existau cazuri multe cu oameni care erau doar în hârtii bolnavi și asta trebuie să corectăm”, a spus Bolojan.
În ceea ce privește contribuțiile la sănătate, Bolojan a explicat că dezechilibrul dintre numărul plătitorilor și cel al beneficiarilor pune presiune pe sistem. „Acum sunt peste 10 milioane care plătesc și sunt 16,5 milioane de beneficiari. Vrem ca spitalele să funcționeze, să ai medic competent și medicamente? Înseamnă că trebuie să plătim”, a spus acesta.
Despre noua lege a salarizării
Premierul Ilie Bolojan a declarat că viitoarea lege a salarizării unitare nu va duce la scăderi de venituri în sectorul public, în ciuda temerilor. Bolojan a subliniat că adoptarea acestei legi reprezintă un angajament asumat de România pentru accesarea fondurilor din PNRR, iar de finalizarea sa depinde obținerea a aproximativ 700 de milioane de euro.
„Per total această lege nu va scădea niciun venit din sectorul bugetar, care înseamnă salariu plus sporuri. Cei care azi au câștiguri mai mari decât s-ar cuveni ca urmare a clasificării funcțiilor să rămână la venitul de acum până vor fi ajunși dn urmă de cei cărora le vor crește salariile an de an”, a explicat Bolojan.
Premierul a atras atenția asupra modului în care, de-a lungul timpului, sistemul de sporuri a fost utilizat pentru majorarea veniturilor, depășindu-și scopul inițial. „Sporurile nu au mai fost o măsură de a proteja de un anumit risc, ci de a crește salariile. Am avut o întâlnire cu Florin Manole și Dragoș Pîslaru am avut o primă analiză”, a precizat acesta.
În ceea ce privește diferențele salariale, Bolojan a afirmat că angajații care în prezent au venituri mai mari decât nivelul justificat de funcție nu vor pierde bani, însă acestea vor fi înghețate până când restul salariilor vor ajunge din urmă, prin creșteri etapizate.
Totodată, noua lege va include posibilitatea acordării de bonificații pentru angajații din sectorul public care își desfășoară activitatea în condiții de risc ridicat, după modelul din mediul privat.
Premierul a subliniat însă limitele bugetare cu care se confruntă România. Cheltuielile de personal se ridică în prezent la aproximativ 166 de miliarde de lei, echivalentul a puțin peste 8% din PIB, prag care nu poate fi depășit, conform angajamentelor asumate.
Liberalii au luat om cu om parlamentarii AUR, SOS și POT. Cine dirijează asaltul SURSE
„Dacă vom avea creștere economică, reducerea bazei de cheluieli, atunci am putea să creștem cu câteva miliarde de euro, ceea ce e greu de crezut că poate depăși cu 6-8% față de ce e astăzi”, a explicat Bolojan, avertizând că depășirea acestor limite ar însemna revenirea la împrumuturi costisitoare, suportate în final de cetățeni.
Potrivit premierului, proiectul de lege va fi finalizat într-o formă clarificată săptămâna viitoare, urmând să intre în dezbatere publică și apoi în procedură parlamentară.
„Poți schimba persoane, dar important este să schimbi sistemele. Iar sistemele nu se modifică de pe o zi pe alta”
În ceea ce privește reformele și reducerea cheltuielilor, Bolojan a precizat că măsurile nu pot fi implementate într-o ordine ideală, ci în funcție de urgențele momentului. El a explicat că, la preluarea mandatului, presiunea principală a fost legată de corectarea deficitului bugetar, în contextul riscului de suspendare a fondurilor europene.
Premierul a susținut că a luat măsuri pentru limitarea „sinecurilor” și pentru reformarea unor instituții, precum Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei sau Autoritatea de Supraveghere Financiară, însă a subliniat că schimbările reale necesită timp.
„Poți schimba persoane, dar important este să schimbi sistemele. Iar sistemele nu se modifică de pe o zi pe alta. Este nevoie de transparență, de reguli clare și de timp pentru ca rezultatele să se vadă”, a concluzionat Ilie Bolojan.
Bolojan: România traversează o perioadă dificilă. „Nu este o situație comodă”
Premierul Ilie Bolojan a declarat, că România se confruntă cu o serie de presiuni economice și politice care complică gestionarea actului de guvernare, pe fondul deficitului ridicat și al contextului internațional tensionat.
Bolojan a explicat că deficitul bugetar depășește nivelul sustenabil, iar economia europeană traversează o perioadă de încetinire, cu efecte directe asupra României. În plus, războiul din Golf a dus la creșterea prețurilor la carburanți și îngrășăminte, amplificând dificultățile economice.
„Mai avem și această criză guvernamentală care în mod evident afectează orice s-ar spune, performanța guvernului, afectează predictibilitatea deciziilor care se vor lua și deci nu-i o situație comodă. Dar în calitate de premier, trebuie să asigur funcționare a Guvernului și să fac ce ține de mine pentru a trece România prin această perioadă”, a afirmat Bolojan, la Europa FM.
„Ce înseamnă că premierul preia Energia”. Avertismentul unui expert după ce Bolojan a devenit interimar la Ministerul Energiei: 11 puncte critice
Întrebat despre relația cu partenerii de coaliție, premierul a vorbit despre un sentiment de „neînțelegere”, declarând că acordurile asumate ar trebui respectate de toate părțile.
„Atunci când faci o înțelegere, când faci un contract, așa cum am făcut noi, protocolul de coaliție, programul de guvernare pe care îl respecți, te aștepți ca și ceilalți să o respecte. Nu s-a întâmplat asta”, a spus acesta.
Premierul a mai afirmat:
„Fiecare ministru care preia portofoliile trebuie să facă o analiză. Dacă sunt oameni incompetenți sau rău intenționați trebuie înlocuiți. Dar nu pe culoare politică. Oamenii care creează probleme trebuie eliberați dn funcții”.
Tensiunile politice din România s-au amplificat
Criza politică s-a amplificat după ce PSD a retras oficial sprijinul pentru actualul Executiv, decizie care a dus la plecarea unor membri din Guvern și a deschis o nouă etapă de instabilitate politică.
RelatedPosts
Discuțiile politice se concentrează pe posibile scenarii de reconfigurare a majorității parlamentare sau pe o eventuală implicare a unor forțe politice aflate până acum în afara guvernării.
Premierul Ilie Bolojan va prelua interimatul Ministerului Energiei, în locul fostului ministru Bogdan Ivan.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
