Acasa
Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, a transmis vineri că Biroul Electoral Central avea nu doar competenţa, ci şi obligaţia să verifice condiţiile de eligibilitate privind respectarea Constituţiei în cazul înregistrării candidaturilor la alegerile prezidenţiale din luna mai.
Declaraţia a fost făcută după ce a fost trimisă la Monitorul Oficial, în vederea publicării, Hotărârea Curţii Constituţionale 7/2025 privind respingerea contestaţiilor formulate împotriva neînregistrării de către Biroul Electoral Central (BEC) a candidaturii independente a lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.
Potrivit lui Marian Enache, prin Hotărârea 7/2025, Curtea Constituţională, în esenţă, a examinat cinci critici principale invocate în contestaţiile formulate.
Prima se referă la faptul că adoptarea deciziei BEC de respingere a înregistrării candidaturii a fost realizată cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de lege.
„Curtea Constituţională a stabilit că aceste aspecte sunt chestiuni tehnice, care nu pun în discuţie validitatea formală a deciziei BEC şi nu prezintă relevanţă din punctul de vedere al competenţei Curţii Constituţionale”, precizează preşedintele CCR.
O altă critică se referă la competenţa Biroului Electoral Central de a analiza condiţiile de eligibilitate de rang constituţional stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României prin Hotărârea nr.2/2024.
„Curtea Constituţională a României a recunoscut această competenţă a Biroului Electoral Central în mod direct şi exclusiv pentru procesul electoral în curs prin Hotărârea 32/2024 de anulare a alegerilor prezidenţiale. În respectiva hotărâre s-a prevăzut expres că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor, care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale”, a adăugat el, potrivit Agerpres.
De altfel, spune Marian Enache, toate deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale au caracter general obligatoriu odată publicate în Monitorul Oficial al României, acest caracter general obligatoriu nefiind o formă a democraţiei „autoritare”, cum se încearcă să se insinueze în discursul public, ci este „singura garanţie” că în cadrul unui stat „suveran ordinea constituţională este protejată de abuzuri interne şi externe” prin asigurarea supremaţiei Constituţiei.
„Ca atare, conform Hotărârii nr.32/2024, Biroul Electoral Central avea nu doar competenţa, ci şi obligaţia să verifice condiţiile de eligibilitate privind respectarea Constituţiei şi apărarea Constituţiei în ceea ce priveşte candidaturile depuse în cadrul procesului electoral, în limitele dezvoltate prin Hotărârea nr.2/2024 a Curţii Constituţionale a României”, subliniază preşedintele instanţei constituţionale.
RelatedPosts
În ceea ce priveşte conţinutul argumentativ al Deciziei Biroului Electoral Central, Marian Enache arată că, în limita competenţei sale prevăzute de Legea 370/2004 privind alegerea preşedintelui României şi a Hotărârii Curţii Constituţionale 32/2024, Biroul Electoral Central a dezvoltat „un raţionament propriu” cu privire la respectarea de către persoana care şi-a depus candidatura a condiţiei de eligibilitate privind respectarea Constituţiei.
„În cadrul acestui raţionament, Biroul Electoral Central a constatat că încălcarea legislaţiei electorale (de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online şi finanţarea campaniei electorale), care a condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor din noiembrie 2024 şi, în consecinţă, la anularea alegerilor, constituie o conduită contrară Constituţiei României, unde se prevede la art.1 alin.(5) că, în România, respectarea Constituţiei şi a legilor este obligatorie”, menţionează Enache.
Pentru a înţelege raportul dintre Hotărârea Curţii Constituţionale 32/2024 şi Decizia Biroului Electoral Central 18D din 9 martie, preşedintele CCR arată precizează că justiţia constituţională în materia anulării alegerilor are ca obiect procesul electoral în ansamblul său, în timp ce măsura electorală a evaluării şi a înregistrării/respingerii candidaturilor vizează respectarea de către persoana care îşi depune dosarul de candidatură a condiţiilor de eligibilitate constituţionale şi legale.
„Astfel, Biroul Electoral Central a particularizat neregularităţile de ordin legal care au condus la anularea alegerilor la conduita persoanei care şi-a depus candidatura, constatând în mod logic încălcarea condiţiei de respectare a Constituţiei. Ordinea constituţională este unitară, iar încălcarea legilor reprezintă o încălcare a Constituţiei, ca factor de validitate pentru întreaga ordine juridică statală”, mai spune Marian Enache.
Dacă excluderea de către BEC a unui candidat din procesul electoral produce efecte perpetue, Enache explică faptul că CCR a stabilit că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii şi valori constituţionale „nu conduce la o sancţionare perpetuă” a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcţia de preşedinte al României.
„Aceste aspecte se analizează de la caz la caz şi au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor şi la evaluarea respectării de către candidaţi a principiilor şi valorilor constituţionale fundamentale”, spune preşedintele Curţii Constituţionale.
Cu privire la dreptul de apărare pretins încălcat atât în faţa Biroului Electoral Central, cât şi în faţa Curţii Constituţionale a României, Marian Enache arată că, potrivit legii, procedura în faţa Biroului Electoral Central în privinţa înregistrării candidaturii nu este o procedură de natură litigioasă.
„În procedura administrativă de analizare a dosarelor de candidatură, Biroul Electoral Central nu este o instanţă de judecată, ci acţionează ca o autoritate administrativă. Decizia Biroului Electoral Central este un act administrativ prin care se poate dispune, raportat la condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege, înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii. În considerarea competenţei Curţii Constituţionale prevăzute la art.146 lit.f) din Constituţie, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, legiuitorul a stabilit posibilitatea persoanelor nemulţumite de decizia Biroului Electoral Central de a contesta respectiva decizie exclusiv în faţa Curţii Constituţionale”, indică Enache.
Conform Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, procedura în faţa Curţii nu este publică, persoanele interesate putând, însă, să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituţională a informat public candidatul, precum şi orice persoană interesată, prin afişarea contestaţiilor pe site-ul instituţiei, că dosarul se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestaţiei, menţionează preşedintele CCR.
„Toate aceste aspecte sunt esenţiale pentru a înţelege că în materia alegerilor pentru preşedintele României, contestaţiile privind elementele esenţiale ale procesului electoral sunt supuse procedurilor Curţii Constituţionale, şi nu procedurii instanţelor de judecată, în considerarea elementelor specifice ale acestor alegeri, precum şi a importanţei acestora pentru protejarea şi garantarea suveranităţii şi identităţii constituţionale”, mai spune Marian Enache.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
