Acasa
Cel mai periculos politician al momentului nu este George Simion, în ciuda derapajelor sale extremiste, a reținerii din a-l critica pe Putin și a campaniei agresive, bazată pe multe minciuni, pe care o duce împreună cu AUR, în teren și pe rețelele de socializare.
Cel mai periculos politician al momentului nu este nici Diana Șoșoacă, în ciuda circului pe care-l face constant în Parlament, a participărilor frecvente la Ambasada Rusiei sau a poziționării sale anti-UE.
Cei doi sunt toxici, fără îndoială, dar șansele lor să ajungă la putere – cel puțin după datele din acest moment – sunt minime. Sigur, unele sondaje îi poziționează la 14-15% din opțiunile de vot, ceea ce potențial le-ar permite să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale, dar nu mai mult de atât.
Apoi, chiar dacă AUR și SOS, partidul lui Șoșoacă, vor obține rezultate bune în alegerile parlamentare, cel mai probabil nici măcar PSD nu va risca să-i coopteze la guvernare, pentru că este evident că liderii acestui partid, deși joacă la rândul lor cartea naționalistă, nu vor să fie marginalizați la nivelul UE.
Cel mai periculos politician al momentului este Marcel Ciolacu. Pentru că, spre deosebire de Simion și Șoșoacă, care doar dau din gură, liderul PSD are și puterea să facă.
Iată și argumentele pe care mă bazez când afirm acest lucru atât de categoric:
1. Liderul PSD minte cu o nerușinare și cu o relaxare care le depășesc pe cele ale înaintașilor săi Victor Ponta și Liviu Dragnea. Despre Ponta se spunea că minte cum respiră, dar în străfundul ochilor săi se putea vedea o jenă care-l dădea de gol. Omul juca un rol, și-l juca prost. La fel și Dragnea, mințea, dar atât de ridicol că îl credeai doar dacă erai extrem de naiv.
În schimb, Marcel Ciolacu minte cu ușurință, te privește în ochi și te minte fără reținere, fără să i se miște un mușchi care să îl trădeze. La el, minciuna e un mod de viață, este exersată încă din tinerețe, este interiorizată.
PRESShub a făcut luna trecută o analiză în care arătam că de când a devenit premier tot ce a promis sau a declarat a fost o minciună. În realitate, s-a întâmplat exact pe dos decât afirma în pompoasele sale declarații televizate.
2. Marcel Ciolacu este un personaj răzbunător, cu mentalitate de interlop. „Te-ai pus cu mine, te tai.” Acest lucru a fost remarcat de o țară întreagă în momentul în care l-a demis, în 2 ore, într-o zi în care toată lumea se pregătea de Anul Nou, pe Mihai Dodu, șeful Secretariatului de Stat pentru Revoluționari.
RelatedPosts
„Vina” acestuia? A avut curajul să-l înfrunte și să-i refuze acordarea certificatului de „luptător cu rol determinant” în Revoluția din 1989, pentru „banalul” motiv că ar fi fost un fals.
Nu e clar însă care a fost rolul lui Marcel Ciolacu, la Buzău, în decembrie 1989, dar în nici un caz nu acela de revoluționar cu merite deosebite.
Surse PRESShub susțin că acțiunea împotriva lui Mihai Dodu a fost doar ceea ce s-a văzut public din pofta de răzbunare care-l caracterizează pe premier. Potrivit informațiilor noastre, colegii săi din PSD au ajuns să se teamă de el, tocmai pentru că îl percep drept „răzbunător și periculos”.
Mai mult, există percepția, tot mai consistentă, că influența lui Marcel Ciolacu în justiție este în creștere, fiind în relație cu două personaje-cheie din Parchete și printre magistrați.
Setea de răzbunare, dar și cinismul cu care își atacă adversarii și pe cei care-l critică se văd, de altfel, și din unele acțiuni ale justiției, un sistem care în momentul de față este aproape în totalitate controlat politic.
Unul dintre ultimii critici din cadrul coaliției de guvernare PSD-PNL era Florin Cîțu. În noiembrie, acesta a devenit inculpat într-un controversat dosar al DNA, cel privind vaccinurile.
3. Aproape tot ce mai face guvernul Ciolacu în acest moment este să ofere sinecuri peste sinecuri pilelor de partid, să caute noi și noi căi de a sabota activitatea ONG-urilor (a fost eliminată posibilitatea pentru microîntreprinderi și PFA de a deduce sponsorizările din impozite, deși a promis că nu o va face) și a mediului privat (a impus reglementări care ar putea duce la falimentul a mii de mici societăți comerciale), în timp ce oferă porți prin care marii evazioniști să scape.
Mai mult, aproape toată presa este controlată de PSD și PNL, ceea ce face ca deciziile și acțiunile lui Marcel Ciolacu să fie cu atât mai periculoase, cu cât publicul nu mai află de acestea. În cazul Dodu, doar câteva publicații au relatat pe larg despre demiterea rapidă a șefului Secretariatului de Stat pentru Revoluționari.
În acest moment, principalul mesaj pe care îl transmite premierul Ciolacu, desigur, în complicitate cu președintele Iohannis și cu miniștrii PSD și PNL, este că s-a dat liber la furat, nu mai domnește nici o regulă și singurii care mai riscă să fie anchetați sunt cei care-i deranjează.
Dacă Simion și Șoșoacă au șanse minime, cum spuneam, să ajungă președintele României, Marcel Ciolacu are – potrivit datelor pe care le avem acum – mari șanse să câștige cursa pentru Președinție.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
