O analiză tehnică realizată în cadrul investigației Rețeaua minciunilor (Firehose of Falsehood) arată că Sorin Roșca Stănescu, Cozmin Gușă, Adrian Severin și Ion Cristoiu participă la o operațiune de manipulare a informațiilor și împart o infrastructură online care amplifică și propagă teorii ale conspirației și narațiuni ale Kremlinului. Nu sunt singurii. Datele indică și alte site-uri care propulsează pe internet dezinformări toxice. Unele pagini sunt anonime, iar proprietarii lor sunt greu de identificat.

Sute de site-uri din Europa Centrală și de Est fac parte dintr-o rețea de platforme care distribuie sau susțin narațiuni pro-Kremlin, dar și alte tipuri de dezinformări. O investigație jurnalistică transfrontalieră la care Context.ro a contribuit a cartografiat acest ecosistem.

Printre cei care participă la operațiunea de manipulare a informațiilor se află și nume sonore din România, precum Cozmin Gușă, Sorin Roșca Stănescu, Adrian Severin sau Ion Cristoiu. Au site-uri proprii sau publică materiale pe alte pagini care propagă teorii ale conspirației și narațiuni ale Kremlinului. Paginile sunt interconectate cu alte domenii cu conținut dezinformator, după cum rezultă din investigația Rețeaua minciunilor (Firehose of Falsehood).

Harta de mai jos ilustrează conexiunile dintre site-urile care construiesc scena dezinformării, a conspirației și a extremei drepte din România și din alte douăsprezece țări din Europa Centrală și de Est, cu legăturile acestora cu site-urile pro-ruse și de extremă dreapta din întreaga lume. (Pentru detalii despre cum a fost creată lista de site-uri și reprezentarea grafică, consultați explicațiile de la sfârșitul articolului)

Flavia Durach, specialist în studiul dezinformării, a analizat pentru Context.ro situația din România, în special felul în care se manifestă propaganda pro-Kremlin.

“Sondajele de opinie indică că nu este o susținere evidentă a Federației Ruse în România. Ceea ce se întâmplă mai degrabă este o sensibilizare suplimentară la discursul anti-UE, anti-NATO, anti-SUA și chiar o reîntărire a unor narațiuni mai vechi care afirmau că România are o poziție periferică și că este exploatată de către marile puteri. Și vedem o revenire a acestor tipuri de narațiuni care au combustibil nou în contextul războiului din Ucraina”, spune Flavia Durach, conf. univ. dr. în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice – SNSPA București.

Amploarea fenomenului în România

„Aș spune că se reflectă la noi  aceleași tendințe ca și în alte spații occidentale. Cu alte cuvinte, împrumutăm și adaptăm la contextul local anumite variante transnaționale de dezinformare sau acest tip de narațiuni care dezinformează. Lucru foarte evident, de exemplu, în contextul războiului din Ucraina, unde multe elemente au fost preluate din surse externe, uneori din spațiul estic, alteori din spațiul occidental. Este un fenomen care nu poate fi neglijat pentru că el beneficiază de efectul bulgărelui de zăpadă”, completează Flavia Durach, care spune că terenul de interpretare era deja pregătit din timpul pandemiei, iar idei precum elita mondială care orchestrează evenimente, o tentativă de impunere a unei forme de nazism sau alte teorii ale conspirației au fost preluate și adaptate pentru subiectul războiului din Ucraina.

“Și în România, și în străinătate, multe pagini care au trăit, în sens figurat, din publicarea de dezinformare, de informații înșelătoare despre pandemie, peste noapte s-au reorientat pentru că noul subiect care ardea și făcea vizualizări era cel al războiului din Ucraina. Și, de asemenea, oamenii care împing o agendă ideologică s-au folosit acum de noul subiect pentru a vehicula, a transmite și a obține susținere pentru aceleași idei, de fapt, și poziții nefundamentate pe care le aveau și înainte”, spune Durach.

Ce este de fapt dezinformarea

Termenul de dezinformare este doar una dintre formele de manifestare a ceea ce putem numi patologie în comunicare, adică orice formă de comunicare distorsionată și care mai departe distorsionează modul în care ne formăm opiniile, afirmă Flavia Durach, care spune că în spatele acestui fenomen de diseminare a dezinformării “pot fi uneori motivații ideologice, pot fi motivații financiare”.

Specialistul în dezinformare spune că fenomenul nu este nou, dar a fost discutat mai intens în societatea românească începând cu izbucnirea pandemiei de Covid-19, când au apărut mai clar pentru oamenii obișnuiți primele forme de dezinformare.

De ce ne afectează

“Aceste narațiuni sunt înșelătoare, deoarece ele oferă o interpretare distorsionată tuturor faptelor. Odată ce cazi în capcana acestei interpretări, orice eveniment poate fi pus în mod greșit în această lumină, ceea ce mai departe duce la formarea de opinii eronate și adoptarea unor comportamente care pot să fie dăunătoare pentru societatea noastră, sau pentru sănătatea noastră, pentru modul de funcționare a democrației”, explică Durach.

Cine sunt victimele

“Problema apare atunci când utilizatorii de internet, mai ales cei care au un anumit profil psihologic, cei care au un nivel mai scăzut al educației media, persoanele care au o neîncredere cronică în mass-media mainstream, o neîncredere cronică în autorități, o gândire mai înclinată spre teoriile conspirației ajung să fie expuse aproape exclusiv acestor interpretări distorsionate și atunci se radicalizează în opiniile lor și vor respinge demontările informațiilor respective, de multe ori în baza argumentului că acele fake news-uri au descoperit un secret care trebuia să rămână ascuns și că acum li se închide gura celor care încearcă să spună adevărul”, mai spune Flavia Durach – specialist în studiul dezinformării.