Acasa
Rusia şi China comunistă au lucrat, concertat, spre a-i oferi lui Călin Georgescu ocazia de a deveni şef de stat. Federaţia Rusă a intrat în război hibrid, în mod oficial, cu statul nostru. Este un act pe care trebuie să îl constatăm ca atare: evenimentele de acum sunt punctul culminant al unei evoluţii ignorate de autorităţi, scrie într-un articol pe Contributors.ro profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir.
Ziua de 6 decembrie 2024 este o fotografie a României politice după zece ani de mandat al lui Klaus Iohannis. Dincolo de aparenţele de soliditate, dincolo de retorica triumfalistă se află realitatea unei naţiuni scindate şi a unui stat subminat de mediocritate şi clientelism. Amploarea impasului în care ne aflăm a condus la decizia extraordinară de ieri. Anularea procesului electoral prezidenţial nu este un pretext de bucurie colectivă: gravitatea momentului impune obligaţia unui interogări în marginea stării democraţiei şi a perspectivelor ei în această ţară.
Inconsecvenţele Curţii Constituţionale au fost înlocuite, în cursul zilei de 6 decembrie 2024, de stabilirea unei decizii. Comunicatul şi mai apoi argumentaţia comunicată de Curte încadrează un raţionament ce poate fi subsumat democraţiei militante. În calitate de gardian al constituţiei şi al alegerilor prezidenţiale, Curtea a intervenit spre a invalida o consultare viciată şi care afecta însuşi votul cetăţenilor. Precaritatea argumentării face parte din tradiţia jurisprudenţei Curţii înseşi. Ca şi în cazul excluderii Dianei Şoşoacă, tribunalul constituţional este mai degrabă ezitant în justificarea unei punct de vedere care poate fi privit ca unul specific democraţiei militante.
Curtea stabileşte, prin acelaşi document, regimul instituţiei prezidenţiale. În contextul acestui proces electoral care se cere repornit, şeful de stat va rămâne în functie până la desemnarea succesorului său. Decizia Curţii de interpretare a constituţiei face, pe cale de consecinţă, irelevantă controversa referitoare la necesitatea adoptării unei legi organice de prelungire a mandatului lui Klaus Iohannis.
Revenirea tardivă a lui Iohannis
Ziua de 6 decembrie marchează şi revenirea, tardivă, a şefului de stat în conversaţia cu cei pe care i-a ignorat atât de multă vreme, cetăţenii acestui stat. Alocuţiunea lui Klaus Iohannis nu a părut să ţină cont de emoţia pe care o asemenea decizie o poate trezi în conştiinţe. Un vag al formulărilor a marcat şi acest discurs. Actorul statal a fost sugerat, dar nu indicat ca atare, deşi Federaţia Rusă este inamicul care a atentat la ordinea noastră constituţională.
Fotografia acestei zile de decembrie se cere privită cu luciditate, spre a imagina un parcurs de viitor al decenţei şi al predictibilităţii. Anularea unui scrutin nu elimină cauza de fond, cea pe care nu o putem ignora: protestul de la urne şi starea de dezangajare şi de apatie a unei părţi dintre cetăţeni. Preşedintele României şi oficialii statului au datoria de a merge până la capăt în destructurarea acestei conjuraţii interne. Parchetul General şi DIICOT sunt cele în măsură să investigheze aceste infracţiuni. Transparenţa este alternativa la creşterea neîncrederii.
Ascensiunea lui Călin Georgescu este hârtia de turnesol care revelă impasul democratic şi precaritatea instituţională a statului român. Călin Georgescu este imaginea acestui nivel de complicităţi securiste niciodată eliminat. Mesianismul său a reciclat nu doar tezele legionaro-antonesciene, ci şi pe cele ale tribalismului ceauşist. Domnia sa este produsul de sinteză al unor decenii de patologie politică.
Dar un asemenea produs de laborator nu ar fi putut să se dezvolte în absenţa unui mediu modelat de mediocritatea şi de aroganţa ultimelor guvernări. Frustrarea a hrănit un curent al nemăsurii demagogice, in vreme ce partidele politice tradiţionale au eşuat în misiunea lor de reprezentare.
Federaţia Rusă este, în tot aceste tablou, agresorul ce a acţionat ca un catalizator. Documentele prezentate CSAT sunt cât se poate de clare. Rusia şi China comunistă au lucrat, concertat, spre a-i oferi lui Călin Georgescu ocazia de a deveni şef de stat. Federaţia Rusă a intrat în război hibrid, în mod oficial, cu statul nostru. Este un act pe care trebuie să îl constatăm ca atare: evenimentele de acum sunt punctul culminant al unei evoluţii ignorate de autorităţi.
RelatedPosts
Ziua de 6 decembrie 2024 nu este clipa de happy-end a unui film de spionaj. Democraţia nu se poate consolida decât prin capacitatea de dialog cu cei ce sunt temelia ei, cetăţenii. A crede că putem merge mai departe ca şi cum aceste zile din urmă nu ar fi existat este o eroare teribilă. Reluarea procesului electoral este o soluţie pe termen scurt. Revigorarea democraţiei şi apărarea libertăţii impun desprinderea de mediocritate şi de impostură. Continuitatea politică va hrăni un alt mesianism, mai devreme sau mai târziu. Contributors.ro
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
