Acasa
Cu toate plafonările, românii plătesc în continuare cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană, dar și cele mai scumpe gaze. Premierul a cerut o verificare în acest sens, însă până la noi soluții, românii plătesc facturi chiar și de sute de euro la gaze pe timpul iernii, deși avem asigurate producții interne de energie electrică și gaze.
Compania Hidroelectrica care are în portofoliul său aproape 600.000 de clienți după ce a dat facturile cu nouă luni întârziere acum își cere scuze că a facturat greșit pentru luna octombrie, iar clienții vor primi noi facturi cu o valoare mai mare.
Într-un anunț, clienții sunt notificați de această eroare.
“Vă aducem la cunoștință că unele facturi emise pentru luna octombrie 2023 ar putea conține o eroare referitoare la prețul energiei active, fiind indicată o valoare de 0,25 lei/kWh, în locul valorii corecte de 0,28 lei/kWh, pentru unii clienți care au primit notificări de modificare a condițiilor de preț. Procesul de corectare a inadvertenței a fost demarat, iar acesta implică stornarea facturilor eronate și emiterea facturilor corecte, astfel încât acestea să reflecte prețurile actualizate. În cazul în care vă regăsiți în această situație, veți primi două facturi: o factură de stornare aferentă lunii octombrie, cu valoare negativă, care anulează factura deja primită de dvs.; o factură cu un preț al energiei active de 0,28 lei/kWh. Vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare în rezolvarea acestei situații și ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate.”, a transmis Hidroelectrica.
O nouă conducere a Hidroelectrica
În timp ce compania emite facturile cu întârziere și cu erori, boșii au salarii uriașe. Fostul președinte Bogdan Badea încasa 20.000 de euro lunar, iar salariu mediu în companie este de 12.000 de lei. Luna trecută, președintele companiei a fost desemnat Karoly Borbely, fost membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Este susținut politic chiar de premierul Marcel Ciolacu, datorită relației de rudenie cu un om de afaceri din Buzău. Karoly Borbely este căsătorit cu fiica lui Ionel Gagu, om de afaceri din Buzău, apropiat al premierului. Borbely a fost membru în Consiliul Hidroelectrica din august 2017 până în august 2023, fiind şi preşedintele comitetului de strategie şi IPO al companiei. El mai este şi Public Affairs Director în cadrul Orange. De asemenea, a fost director Dezvoltare Afaceri si Export la Energobit Group. A deținut mai multe funcții la stat: Secretar de stat la Departamentul pentru Energie, în guvernarea Ponta, ministru al comunicațiilor în Guvernul Tăriceanu, secretar de stat la Autoritatea Națională pentru Tineret, tot în guvernarea Tăriceanu.
Bogdan Badea, cel care se află la conducerea Hidroelectrica din vara lui 2017, a devenit director de investiţii. La rândul lui, Marian Fetita, manager de departament, a fost desemnat director financiar. Ianas Rădoi, care era inginerul şef al companiei, a fost desemnat Chief Operation Officer. Radu Constantin, care era șef al departamentului comercial din octombrie 2022, a fost semnat în funcția de CIA administrativ.
Amintim că statul român are 80% din Hidroelectrica. Fondurile de pensii private Pilon II au aproape 10%, iar restul se află la alți investitori.
România, printre țările cu energie electrică scumpă
RelatedPosts
Preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au continuat să crească semnificativ în primul semestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh, iar Ţările de Jos, Lituania şi România sunt statele membre UE cu cel mai semnificativ avans, în moneda naţională, arată datele publicate de Eurostat. În primul semestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de state membre UE. Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în Ţările de Jos (953%), Lituania (88%), România (77%) şi Letonia (74%), iar cel mai redus în Spania (minus 41%) şi Danemarca (minus 16%). Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2023 au fost în Bulgaria (11,4 euro/100 kWh), Ungaria (11,6 euro/100 kWh) şi Malta (12,6 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Ţările de Jos (47,5 euro/100 kWh),) Belgia (43,5 euro/100 kWh), România (42 euro/100 kWh) şi Germania (41,3 euro/100 kWh).
Concluzia este că Guvernul trebuie să ia noi măsuri de plafonare la gaze și energie, întrucât țara noastră are în momentul de față cele mai mari tarife cu plafonările actuale.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
