Acasa
Peste 61% dintre români sunt de părere că în general statul ar trebui să intervină mai mult în economie. La polul opus, 33% cred că piața liberă ar trebui să fie cât mai puțin reglementată, arată un sondaj Inscop.
„O mare parte a societății românești (aproximativ 60%) împărtășește valori hibride, un melanj între intervenționismul economic și conservatorismul cultural care combină reflexele stângii tradiționale (care hiperbolizează rolul statului în economie) și reflexe ale dreptei tradiționale (care pune accentul pe tradiții și valori naționale). Aceste opțiuni ale populației pot explica parțial, adeziunea la reprezentări politice specifice populismului conservator”, explică directorul INSCOP.
Stat vs. Piață liberă în economie
61,3% dintre români sunt de părere că în general statul ar trebui să intervină mai mult în economie. La polul opus, 33% cred că piața liberă ar trebui să fie cât mai puțin reglementată, fără prea multe intervenții din partea statului. 5,1% nu știu, iar 0,6% nu răspund, arată datele unui sondaj INSCOP realizat la comanda Informat.ro.
Împărtășesc opinia că statul ar trebui să intervină mai mult în economie 71% dintre votanții PSD, 68% dintre votanții PNL, 61% dintre votanții USR și 57% dintre cei ai AUR.
Consideră că piața liberă ar trebui să fie cât mai puțin reglementată, fără prea multe intervenții din partea statului 27% dintre votanții PSD, 25% dintre votanții PNL, 38% dintre votanții USR și 37% dintre cei ai AUR
RelatedPosts
Tradiție și valori naționale vs. Progres și modernizare
58,3% dintre cei chestionați cred că tradiția și păstrarea valorilor naționale este cea mai importantă valoare pentru societatea românească, în timp ce 36,7% indică progresul și adaptarea la schimbările moderne ca fiind cea mai importantă valoare. 4,7% nu știu, iar 0,3% nu răspund.
Consideră că tradiția și păstrarea valorilor naționale este mai importantă pentru societatea românească: 67% dintre votanții PSD, 43% dintre votanții PNL, 18% dintre votanții USR și 75% dintre cei ai AUR.
Sunt de părere că progresul și adaptarea la schimbările moderne reprezintă o valoare mai importantă 27% dintre votanții PSD, 49% dintre votanții PNL, 77% dintre votanții USR și 24% dintre votanții AUR.
”O polarizare generațională și educațională”
„Deși ne aflăm în vârful unui ciclu în care acumularea și dezvoltarea economică ale României sunt masive comparativ cu situația de pauperizare generală din urmă cu 20 sau 30 de ani, distribuția inegală a avuției, sentimentul de insecuritate socială, crizele economice, inflația, diversele tendințe ideologice globale, exacerbate de războiul informațional alimentează o cultură economică în care securitatea socială și redistribuirea sunt percepute ca priorități față de eficiența pieței. Aceste percepții sunt chiar mai intense în rândul tinerilor (18-29 de ani), cei mai atașați de ideea că statul ar trebui să intervină mai mult în economie”, mai punctează Remus Șefureac.
Datele mai arată că tinerii (18–29 ani) și persoanele cu educație superioară se orientează masiv către progres și modernizare, în timp ce grupele mai vârstnice și mediul rural privilegiază tradiția, sondajul arătând astfel „o polarizare generațională și educațională care se poate traduce în clivaje politice și culturale pe termen mediu. Aceste opțiuni sugerează o orientare spre securitate și stabilitate, mai degrabă decât spre risc și schimbare. În plan politic, ele creează, aparent, un teren fertil pentru partide sau lideri care promit protecție socială și identitate națională”.
Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
