Acasa
Rusia şi Ucraina semnează vineri, la Istanbul, un acord referitor la exporturile de cereale. Pe de altă parte, Moscova transmite că vrea să îşi dezvolte relaţia „strategică” pe care o are cu Ungaria, în ciuda sancţiunilor adoptate de Uniunea Europeană împotriva Moscovei. Președintele Zelenski dezminte zvormurile că ar fi bolnav, în timp ce președintele din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că Rusia, Ucraina şi Occidentul trebuie să ajungă un acord pentru a evita „abisul războiului mondial”.
Kievul a primit mai puțin de jumătate din ajutor financiar promis de Occident
ACTUALIZARE 16.38 Șeful Băncii Naționale a Ucrainei Kirilo Șevcenko a susținut că Ucraina a primit 12,7 miliarde de dolari ca ajutor financiar din partea Occidentul, adică mai puțin de jumătate din suma anunțată.
Conform Nexta, în total, ajutorul anunțat de statele occidentale se ridică însă la 27 de miliarde
Rubla s-a depreciat după ce Banca Centrală a Rusiei a redus semnificativ dobânda
ACTUALIZARE 16.00 Rubla s-a depreciat vineri cu aproape 2% faţă de dolar, după ce Banca Centrală a Rusiei a anunţat o nouă reducere semnificativă a dobânzii de bază, de la 9,5% până la 8%, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Moneda Rusiei se tranzacţiona la un curs de 57,74 ruble pentru un dolar, după ce a atins 58,16 imediat după anunţarea deciziei. De asemenea, rubla s-a depreciat cu 1% faţă de euro, şi se tranzacţiona la un curs de 57,79 ruble pentru un euro.
Rubla a fost anul acesta moneda cu cea mai bună performanţă pe plan global, după o serie de măsuri – inclusiv restricţii impuse ruşilor în retragerea economiilor lor în valută – pentru protejarea sistemului financiar rusesc de efectele sancţiunilor occidentale, în urma războiului. Înainte de începutul invaziei din 24 februarie, moneda Rusiei se tranzacţiona la un curs de aproape 80 ruble pentru un dolar şi 85 ruble pentru un euro.
Aprecierea rublei a provocat temeri în rândul oficialilor ruşi, deoarece scad veniturile ţării de pe urma exporturilor de materii prime şi alte bunuri.
Săptămâna aceasta, Banca Centrală a Rusiei a anunţat că va permite băncilor din aşa-numitele “ţări ostile” să facă tranzacţii cu valută pe piaţa forex din Rusia. Moscova a etichetat ţările care i-au impus sancţiuni drept “ţări ostile”, o listă care include întreaga Uniune Europeană, SUA, Marea Britanie, Japonia, Australia şi alte ţări.
De asemenea, Banca Centrală a Rusiei a eliminat o limită de 30% cu privire la plăţile în avans către non-rezidenţi pentru contractele de import la anumite servicii, toate acestea făcând parte din restricţiile asupra mişcărilor de capital introduse de Moscova după invadarea Ucrainei.
Potrivit analiştilor, Rusia trebuie să reducă în continuare costul creditului având în vedere că se confruntă cu spectrul unei recesiuni după ce Occidentul i-a impus sancţiuni economice şi financiare fără precedent.
Rusia se confruntă cu o inflaţie accelerată şi o fugă a capitalurilor, în timp ce în paralel este ameninţată de o posibilă intrare în incapacitate de plată după ce Occidentul a impus sancţiuni dure ca reacţie la invadarea Ucrainei.
Erdogan a anunțat pentru astăzi semnarea acordului Rusia-Ucraina pentru „coridorul cerealelor”. Ucraina: „Nu semnăm nimic cu Rusia”
ACTUALIZARE 15.10 Un acord pentru deblocarea exporturilor de cereale din Ucraina prin Marea Neagră va fi semnat, vineri, la Istanbul, la ora locală 16:30, de către miniștrii apărării din Ucraina și Rusia. Acordul vizează deblocarea a trei porturi ucrainene, principalul fiind Odesa, și asigurarea unor coridoare libere pentru transportul de cereale. Agenția Tass relatează că navele, conform acordului, nu vor fi escortate dar părțile se obligă să nu le atace.
Administrația prezidențială turcă a anunțat că acordul va fi semnat la Palatul Dolmabahce din Istanbul. Ceremonia va fi oficiată de cei doi miniștri ai apărării din Ucraina și Rusia, dar și de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și Secretarul General al ONU, Antonio Guterres.
Cu trei ore înainte de semnarea acordului, Mihailo Podolyak, unul din principalii consilieri ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a transmis pe twitter un mesaj în care precizează că „Ucraina nu semnează niciun document cu Rusia”. „Semnăm un acord cu Turcia și cu ONU și ne asumăm obligații față de acestea. La rândul său, Rusia semnează un acord în oglindă cu Turcia și ONU”, spune Podolyak.
Moscova analizează dorința Transnistriei de a se uni cu Rusia. „Propunerea trebuie luată în serios”
ACTUALIZARE 14.50 Un membru al Dumei de Stat a Federației Ruse a declarat că dorința autoproclamatei Republici Transnistria de a se alătura Rusiei trebuie luată în considerare „în mod serios”. Declarația vine după ce vineri, mai devreme, așa-zisul ministru de externe al Republicii nerecunoscute a declarat că Transnistria își menține cursul spre independență cu eventuala aderare la Rusia, aprobată la referendumul din 2006, transmite publicația Ukrainska Pravda.
Dmitri Belik, un membru al Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri Internaționale, a transmis un comentariu pentru agenția de presă rusă RIA Novosti, în care spune că trebuie privită în mod serios dorința autoproclamatei Republici Transnistria de a se alătura Rusiei.
„Astăzi, Transnistria este acea enclavă a Moldovei care nu vrea să fie alături de România și, în același timp, a acceptat cu bucurie contingentul rus de menținere a păcii”, a spus Belik.
„Deci, propunerea Transnistriei de a adera la Rusia nu este un viitor vag și îndepărtat, mai degrabă, această direcție este în viitorul apropiat. Și pentru că există oameni vorbitori de limbă rusă care ne sunt apropiați ca spirit, ar trebui să luăm în considerare această propunere cu seriozitate”, a adăugat Belik.
Declarația lui vine după ce așa-zisul ministru de externe al Transnistriei, Vitaly Ignatiev, a declarat într-un interviu acordat presei Kremlinului că Republica nerecunoscută își menține cursul spre independență cu eventuala aderare la Rusia.
„Vectorul Transnistriei pe durata tuturor acestor ani de existență a republicii rămâne neschimbat – fapt întărit în rezultatele referendumului din 17 septembrie 2006, unde este clar indicat: independența cu alipierea liberă ulterioară la Federația Rusă. Independența țării este fără îndoială o prioritate”, a spus Ignatiev.
„Transnistria nu va adopta nicio decizie în detrimentul populației de 500. 000 de locuitori ai țării, va acționa pragmatic și onest”, a mai precizat oficialul nerecunoscut de la Tiraspol.
Ministrul maghiar de finanțe a atacat, la Băile Tușnad, UE, în aceeași zi în care Ungaria a cerut mai mult gaz de la Putin
ACTUALIZARE 13.30 Uniunea Europeană, în esenţă, este slăbită de propriile sancţiuni. Întrebarea este dacă poate supravieţui acestor măsuri de sancţionare aplicate Rusiei, a declarat, joi, la Băile Tuşnad, Mihály Varga, ministrul ungar al finanţelor, citat de agenția maghiară MTI. Politicianul a vorbit despre aceste aspecte la dezbaterea intitulată “Înainte de furtună sau după furtună? – Inflaţie, preţul energiei, recesiune”. Mihály Varga a declarat că Europa are nevoie deocamdată de energie rusească, însă tranziţia va necesita mult timp şi resurse.
Declarațiile au fost făcute de oficialul maghiar în prezența liderilor UDMR, în aceeași zi în care ministrul de externe de la Budapesta s-a dus la Kremlin pentru a-l ruga pe Putin să furnizeze mai mult gaz Ungariei.
Sancţiunile care au fost impuse nu funcţionează, nu există cooperare internaţională pe acest subiect, iar UE este foarte îngrijorată de modificarea cursului de schimb între euro şi dolar. Din această privinţă, Europa se situează “profund în colţul celor învinşi”, a afirmat ministrul ungar al Finanţelor, adăugând că politica de sancţiuni este mai mult o problemă pentru Europa decât pentru ţara împotriva căreia a fost impusă.
Acesta a precizat că inflaţia în creştere, majorarea preţurilor la energie şi alimente, creşterea ratelor dobânzilor şi astfel mărirea creditelor, sunt semne clare că lumea, inclusiv Ungaria, se îndreaptă spre o încetinire economică.
Ministrul rus al apărării susține că a distrus 4 sisteme de rachete HIMARS
ACTUALIZARE 12.50 Ministrul rus al apărării a susținut vineri, fără a prezenta vreo dovadă, că armata a distrus 4 sisteme de rachete HIMARS, în perioada 5-20 iulie, transmite agenția de presă rusă TASS.
Ministerul rus a mai spus că a distrus și un vehicul de transport de încărcare a sistemului furnizat de SUA. De asemenea, rușii susțin că au doborât 12 drone ucrainene.
Totodată, Ministerul rus al Apărării a susținut că a ucis „până la 300 de naționaliști” într-o lovitură asupra unei școli din Kramatorsk.
Rusia include alte cinci state europene pe lista țărilor „neprietenoase”
ACTUALIZARE 12.30 Guvernul rus anunţă vineri pe site-ul său că a actualizat lista statelor străine care comit acte ”neprietenoase” împotriva misiunilor diplomatice şi consulare ruseşti din străinătate. Pe listă au fost incluse Grecia, Danemarca, Slovenia, Croaţia şi Slovacia.
Lista aprobată de guvern limitează numărul de persoane pe care reprezentanţele diplomatice afectate de măsură le pot angaja în Rusia. Astfel, Ambasada Greciei va putea să recruteze până la 34 de persoane, ambasada Danemarcei până la 20 şi ambasada Slovaciei până la 16, în timp ce Slovenia şi Croaţia nu vor putea recruta personal în Rusia pentru misiunile lor diplomatice şi consulare.
Guvernul rus a reamintit că în luna mai a anului trecut au fost impuse restricţii ambasadelor SUA şi Cehiei, notează Agerpres.
”Lista aprobată de guvern nu este definitivă şi poate fi extinsă, având în vedere acţiunile ostile în curs de desfăşurare ale statelor străine împotriva misiunilor ruseşti din străinătate”, conform comunicatului guvernului de la Moscova.
Adoptarea unor astfel de restricţii, care includ interdicţia totală de a angaja persoane din Rusia, este prevăzută în decretul privind măsurile de răspuns la „ţările neprietenoase” semnat de preşedintele rus Vladimir Putin la 23 aprilie.
La 5 martie, la nouă zile după începerea aşa-numitei „operaţiuni militare speciale” ruseşti în Ucraina, Putin a ordonat guvernului să întocmească o listă a ţărilor care desfăşoară „acţiuni neprietenoase” împotriva Rusiei, aminteşte EFE.
Google va fi interzis în Donețk
ACTUALIZARE 12.10 Google urmează să fie interzis în regiunea ocupată Donețk din Ucraina pentru că ar fi promovat „terorismul și violența împotriva tuturor rușilor”.
Denis Pushili, șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (DPR), a postat pe Telegram un mesaj în care spune:„Propaganda inumană a Ucrainei și a Vestului a depășit de mult toate granițele. Există o adevărată persecuție a rușilor, combinată cu impunerea minciunilor și dezinformarea. În fruntea tehnologiei informației în acest sens se află motorul de căutare Google, care în mod deschis, la ordinul curatorilor săi din guvernul SUA, promovează terorismul și violența împotriva tuturor rușilor și, în special, împotriva populației din Donbas.Cred că această situație nu mai trebuie suportată. Am decis să blocăm Google pe teritoriul RPD. Dacă Google încetează să-și urmărească politica și revine la curentul principal al legii, moralității și bunului-simț, nu vor fi obstacole în calea activității sale”.
Potrivit The Guardian, Rusia, Siria și Coreea de Nord sunt singurele state care recunosc RPD ca o autoritate legitimă.
Planul UE de a reduce consumul de gaze se confruntă cu opoziția unor state membre. „Nu se au în vedere diferențele dintre țări”
ACTUALIZARE 11.30 Propunerea UE care vizează diminuarea folosirii gazelor cu 15% în statele membre, pentru a se pregăti în eventualitatea unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze din Rusia, se confruntă cu rezistenţa guvernelor, sporind temerile privind aprobarea planului, transmite Reuters.
La reuniunea diplomaţilor din statele membre UE, cel puţin 12 din 27 de state membre şi-au exprimat temerile în privinţa propunerii, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Principalul punct nevralgic este dacă UE ar trebui să aibă puterea de a face obiectivul obligatoriu.
Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Malta, Ţările de Jos, Polonia şi Portugalia sunt printre ţările care spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să poate face asta înainte ca statele membre să-şi exprime poziţia şi, posibil, opoziţia, notează Agerpres.
„Statele membre vor să aibă capacitatea de a activa mecanismele de criză, nu este ceva ce ar trebui să facă Comisia Europeană”, susţine o sursă.
Conform propunerii, Executivul comunitar va consulta Grupul de coordonare al gazelor format din reprezentanţii ţărilor înainte de a face obiectivul obligatoriu.
Al Jazeera scrie că Bruxelles-ul ar putea face obiectivul obligatoriu dacă ar considera că există un risc substanțial de penurie severă în blocul comunitar, în cazul în care Rusia închide complet robinetele, de exemplu.
Pentru a fi adoptată, propunerea are nevoie de aprobarea unei majorități consolidate a țărilor UE – cel puțin 72% din cele 27 de state membre, adică 19 sau mai multe. Ea ar urma să fie votată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor energiei din blocul comunitar, care va avea loc la 26 iulie.
Ministerul britanic al Apărării: Rusia se confruntă cu o mare criză a rachetelor destinate atacului la sol
ACTUALIZARE 11.00 În evaluarea de vineri dimineață, Ministerul britanic al Apărării transmite că Rusia se confruntă cu o mare criză a rachetelor destinate atacului la sol.
În Donbas, forțele ucrainene continuă să respingă încercările ruse de a ataca centrala Vuhlehirsk. Artileria rusă rămâne concentrată pe zonele din jurul orașelor Kramatorsk și Siversk. Rusia și-a sporit utilizarea rachetelor de apărare aeriană în atacul la sol din cauza lipsei de rachete speciale pentru atacul la sol, observă britanicii.
Londra spune că, cel mai probabil, Rusia a desfășurat sisteme strategice de apărare aeriană S-300 și S-400, concepute pentru a doborî avioane și rachete la distanțe mari, în apropierea Ucrainei.
Aceste arme au focoase relativ mici, concepute pentru a distruge avioanele. Ele ar putea reprezenta o amenințare semnificativă împotriva trupelor și clădirilor, dar este puțin probabil să pătrundă în structuri solide. Există un mare risc ca aceste arme să rateze țintele vizate și să provoace victime civile, deoarece rachetele nu sunt optimizate pentru acest rol.
Berile străine se găsesc și acum pe rafturile din Rusia, deşi producătorii şi-au anunţat de mult timp retragerea de pe piață (Reuters)
ACTUALIZARE 10.00 Pentru berile Carlsberg, Heineken sau Bud, „ultima comandă” în Rusia a fost în martie, dar sticlele şi dozele cu etichete occidentale încă se găsesc pe rafturile magazinelor din Moscova, relatează Reuters.
Disponibilitatea stocurilor de produse ale concernelor Anheuser-Busch InBev, Carlsberg şi Heineken demonstrează cât de greu este pentru producătorii străini să îşi retragă produsele ca reacţie la invazia rusă în Ucraina, apreciază sursa citată de Agerpres, precizând însă că nu există suspiciuni privind încălcarea sancţiunilor împotriva Rusiei sau nerespectarea angajamentelor anunţate public.
Potrivit Reuters, datele imprimate pe ambalaje dovedesc că producţia de bere din mărcile de top a continuat şi după comunicatele privind retragerea de pe piaţa rusă.
Carlsberg şi Heineken au anunţat încă din 9 martie că încetează producţia şi distribuţia în Rusia, la scurt timp după data de 24 februarie, când Moscova a declanşat războiul din Ucraina. În 11 martie, Anheuser-Busch InBev, care operează în Rusia în parteneriat cu producătorul de bere Anadolu Efes din Turcia, a comunicat că a cerut suspendarea licenţei pentru Bud.
ISW: Serviciile de informații ucrainene cred că Rusia a folosit circa 60% dintre rachetele de înaltă precizie pe care le avea
ACTUALIZARE 09.05 În evaluarea de joi noapte spre vineri dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) susține că, așa cum se desfășoară ostilitățile pe front în acest moment, forțele rusești nu vor reuși să avanseze prea mult în săptămânile următoare.
Experții ISW mai spun că Rusia a efectuat atacuri la sol limitate în regiunea Herson, la est de Siversk și la sud de Bakhmut. De asemenea, rușii au efectuat un atac nereușit, la sol, la nord de Harkov.
ISW sugerează că ritmul operațional actual al Rusiei nu diferă semnificativ de operațiunile sale dinaintea declarării unei pauze oficiale în campania militară și că, cel mai probabil, forțele ruse nu vor reuși să facă prea mari progrese în perioada următoare.
