Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan afirtmă că preşedintele Klaus Iohannis se bucură de încredere şi de apreciere la nivel european, însă discuţia despre posibilitatea de a prelua şefia Consiliului European este, momentan, speculativă. Eurodeputatul susţine că toţi liderii de stat şi de guvern din UE sunt uniţi în demersul de a bloca accederea premierului maghiar Viktor Orban ca preşedinte interimar al Consiliului European începând cu luna iulie.
Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al PPE la nivel european, a fost întrebat de News.ro ce şanse are preşedintele Klaus Iohannis să devină preşedintele Consiliului European, în contextul în care Charles Michel, actualul lider al Consiliului European, va demisiona din funcţie pentru a participa la alegerile europarlamentare de la începutul lunii iunie.
„Această întrebare este pur speculativă, eu nu voi participa la ea. Ştim cu toţii că la nivel european preşedintele se bucură de încredere şi de apreciere, nu o spun doar eu, a spus-o public şi fostul preşedinte al ConsiliuluI European, Donald Tusk, chiar la Bucureşti, considerându-l potrivit pe Klaus Iohannis pentru această poziţie. Eu voi ajuta orice demers care este câştigător politic, dar la speculaţii publice nu particip. Deciziile se vor lua după alegerile europarlamentare, în lumina rezultatului alegerilor, în funcţie de ponderea partidelor”, a răspuns Siegfried Mureşan.
Calendarul numirilor
Europarlamentarul PNL susţine că niciun şef de stat sau de guvern din UE nu susţine varianta ca premierul maghiar Viktor Orban să preia interimar şefia Consiliului European. Teoretic, în cazul în care liderii europeni nu vor alege un nou preşedinte cu mandat plin al Consiliului European, funcţia va fi preluată interimar de premierul ţării care deţine preşedinţia rotativă a UE. Or, de la 1 iulie 2024, Ungaria preia preşedinţia Consiliului UE pentru o perioadă de şase luni. Astfel, Viktor Orbán ar deveni automat şi preşedintele interimar al Consiliul European.
„Cei 26 de membri ai Consiliului European sunt uniţi de dorinţa de a nu avea în timpul preşedinţiei maghiare a UE un preşedinte interimar al Consiliului European. După alegerile europarlamentare de la începutul lunii iunie, Parlamentul European se va constitui pe data de 16 iulie. Aceasta este data în care Charles Michel îşi va da demisia din funcţia de preşedinte al ConsiliuluI European. Deci până în data de 16 iulie, Consiliul European trebuie să decidă noul preşedinte al Consiliului, dacă nu, preşedinţia va fi preluată pe bază interimară de statul care deţine preşedinţia UE la acel moment – Ungaria. Cele 26 de state membre sunt unite de dorinţa de a nu avea o preşedinţie interimară a ConsiliuluI European în timpul preşedinţiei maghiare. Sunt convins că vom avea înainte de 16 iulie un preşedinte al Consiliului European cu mandat plin, nu un scenariu cu mandat interimar”, a concluzionat Siegfried Mureşan.
Ungaria va dovedi încă o dată că poate fi un bun preşedinte al Consiliului European – a declarat miercuri, la Budapesta, preşedintele Ungariei, Katalin Novak, citat de MTI, în contextul discuţiilor referitoare la demisia actualului preşedinte al Consiliului Charles Michel, care intenţionează să candideze pentru Parlamentul European.
În condiţiile în care Charles Michel ar fi ales, el ar urma să îşi preia mandatul în PE în iulie, iar cel de la conducerea Consiliului European se încheie în noiembrie. În acest caz, premierul ungar Viktor Orban, a cărui ţară va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului UE în iulie, ar urma să conducă şedinţele Consiliului European, conform Politico, care comentează că acesta ar fi „un scenariu de coşmar” pentru Bruxelles.