Acasa
Șefii sunt stresanți? Pentru asta riscă amenzi de până la 200.000 de lei.
Legislaţia muncii a suferit multe modificări în 2020.
De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărţuire morală la locul de muncă, scrie Avocatnet.ro.
Legislaţia muncii consideră acum stresul şi epuizarea fizică ca forme ale hărţuirii morale la locul de muncă. Dacă autorităţile identifică fapte de hărţuire morală la locul de muncă, acestea pot să oblige angajatorul să ia măsuri pentru a stopa hărţuirea salariaţilor.
Totodată, ele pot obliga angajatorul să plătească, pentru salariaţii hărţuiţi moral, consilierea psihologică necesară, conform celor stabilite de medicul de medicina muncii.
Angajatorul trebuie să prevină şi să combată actele de hărţuire morală la job, altfel va fi amendat cu sume între 30.000 şi 50.000 de lei.
De asemenea, dacă un angajator stabileşte reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne salariaţii să comită hărţuire morală la locul de muncă, amenzile aplicabile au valori între 50.000 şi 200.000 de lei.
Instanţa poate obliga angajatorul să acorde daune compansatorii salariaţilor hărţuiţi moral, potrivit Avocatnet.ro.
Nerespectarea dispoziţiilor în privinţa muncii suplimentare poate fi amendată cum sume între 1.500 şi 3000 de lei pentru fiecare anagajat care lucrează în plus.
Înainte, angajatorii care încălcau prevederile referitoare la munca suplimentară riscau o singură amendă cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei, indiferent pentru câţi salariaţi se încălca legea.
Angajatorii care folosesc camere video pentru securitate nu le pot folosi şi pentru supravegherea salariaţilor, potrivit Autorităţii Naţionale de protecţie a datelor. Autoritatea consideră asta deoarece, în esenţă, se schimbă scopul iniţial pentru care sunt folosite camerele de supraveghere.
Dacă angajatorul nu se ocupă să adapteze locul de muncă pentru angajaţii care suferă de handicap riscă, de asemenea, amenzi între 10.000 şi 25.000 de lei. Înainte, amenzile erau aproape la jumătate.
