Acasa
De ce se opune Austria aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen? Este întrebarea pusă de toată lumea în aceste zile, inclusiv în cancelariile europene, care au decis, în frunte cu Comisia Europeană că România și Bulgaria sunt pregătite din toate punctele de vedere să fie integrate în Schengen, au îndeplinit toate criteriile solicitate și merită să nu mai fie tratate ca țări de mâna a doua.
De ce se opune Austria atât de vehement, deși liderii UE au încercat pe toate canalele să-l convingă pe cancelarul Nehammer să dea undă verde pentru cele două țări? Cu atât mai ciudat cu cât Austria susține aderarea Croației, cu care inițial nu a fost de acord.
Una dintre teoriile care circulă în culisele politice este legată de influența uriașă pe care o are Rusia asupra sistemului politic și economic din Austria, o țară care, în mod interesant, nu este în NATO, ceea ce ar explica și faptul că establishmentul american nu a reușit să penetreze elitele austriece și să ofere anticorpi la hegemonia Kremlinului.
De ce ar vrea Rusia ca România și Bulgaria să nu fie primite în Schengen? Pentru că acest lucru va genera în cele două țări un uriaș val de frustrare publică și pentru că va crea sentimentul că Uniunea Europeană îi respinge, după cei 11 ani de așteptare. Încurajarea curentelor eurosceptice și a populismului anti occidental a fost în permanență una dintre cele mai puternice arme ale războiului hibrid cu care Rusia a reușit să controleze politica din multe țări europene.
Ce dovezi există însă că Rusia ar putea să dicteze la Viena decizii atât de importante cum ar fi respingerea integrării a două țări la Spațiul Schengen?
Cancelarul Austriei a fost primul lider occidental care s-a întâlnit cu Putin după declanșarea invaziei din Ucraina.
Nehammer a recunoscut că această vizită din februarie 2022, pe care a considerat-o drept o „misiune riscantă”, a avut loc la iniţiativa sa, despre care a informat atât Uniunea Europeană, cât şi pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu care s-a întâlnit la Kiev.
Cancelarul austriac a anunțat și că Austria, care nu face parte din NATO, ca stat neutru, nu poate furniza arme Ucrainei.
De asemenea, la fel ca Germania şi Ungaria, Nehammer a refuzat să susţină impunerea de sancţiuni asupra importurilor de gaze ruseşti, argumentând că o astfel de măsură ar pereclita economia Austriei
Aceași cancelar a fost împotriva embargoului asupra gazului rusesc
Nehammer a explicat că nu se poate renunța la gazul rusesc pentru că țările europene sunt dependente de el. Austria nu este singura care are argumente împotriva embargoului impus de UE, a spus Nehammer, invocând pozițiile Germaniei și Ungariei.
Cancelarul austriac a discutat în luna mai cu Putin, telefonic, despre gazul rusesc, după ce Polonia și Bulgaria au refuzat să plătească în ruble. Austria a acceptat, previzibil, schema Kremlinului.
Comunicatul Kremlinului, despre convorbirea cu Nehammer, menționează că Rusia și-a reafirmat angajamentul de a-și respecta obligațiile contractuale pentru livrările de gaze naturale către Austria, țară care importă din Rusia 80% din necesarul său de gaze.
Grupul austriac OMV a anunțat că va plăti pentru gazul rusesc conform schemei indicate de Kremlin, în condițiile în care Gazprom a întrerupt la sfârșitul lunii trecute furnizarea de gaze către Polonia și Bulgaria, pentru că cele două țări nu au fost de acord să plătească în ruble.
În luna august, Austria a fost împotriva suspendării vizelor pentru ruși
În Austria a fost lansată o anchetă cu privire la o tentativă a unor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei.
Presupusul efort de a crea o nouă agenție de informații în Austria a avut loc în timpul guvernului cancelarului Sebastian Kurz, un politician conservator aparținând Partidului Popular Austriac (ÖVP), de centru-dreapta.
Nereușind să obțină o majoritate în parlament la alegerile naționale din 2017, ÖVP a lui Kurz a format un guvern printr-o coaliție cu Partidul Libertății din Austria (FPÖ), o alianță populistă de dreapta, formată din euro-sceptici, militanți anti-imigrație și critici puternici ai Islamului. Alăturându-se coaliției de guvernare a lui Kurz, FPÖ a reușit să-și instaleze chiar propriul ministru de externe.
„De ce există temerea că Putin îi va folosi pentru a influența Occidentul“, se întreabă retoric Ingrid Steiner-Gashi, semnatara articolului apărut în ziarul vienez Kurier în data de 20.01.2022, adăugând: Cu o serie de contracte bine plătite de către companii de stat ruse, Moscova s-a împrietenit cu foști politicieni respectați. Austria este corespunzător reprezentată.
În ultimii patru ani, Wolfgang Schüssel (cancelar al Austriei, 2000-2007) este membru al „Board of Directors“ al gigantului petrolier Lukoil. Christian Kern (șef de guvern între 2016-2017) face parte din consiliul de supraveghere al căilor ferate de stat ruse, RZD. Între 2014-2017. Hans Jörg Schelling a fost ministru de finanțe al executivului vienez între 2014-2017, apoi a lucrat timp de un an drept consultant pentru Gazprom, în special pentru controversatul proiect al conductei de gaz Nord Stream 2. Karin Kneissl, ministru de externe între 2017-2019, este membră a consiliului de supraveghere a concernului petrolier rus Rosneft, condus de fostul cancelar german, social-democratul Gerhard Schröder (1998-2005).
Karin Kneissl a devenit celebră pentru că în vara lui 2018, a dansat în Austria la propria-i nuntă cu… Vladimir Putin. Presa austriacă se întreba, pe vremea respectivă nu neapărat așa de critică față de liderul rus: „Show-ul lui Putin o fi fost de bine sau de rău?”
Europa Liberă scrie despre fostul vice-cancelar de extrema dreaptă, Hans-Christian Strache, care a trebuit să demisioneze anul trecut, înainte de alegerile europene, ducând la căderea guvernului de dreapta, după ce un video l-a arătat gata să primească bani pentru favoruri din partea unei false milionare ruse.
RelatedPosts
În toiul pandemiei COVID, Austria s-a declarat dispusă să producă vaccinurile din Rusia şi China, dacă acestea ar fi obţinut o autorizaţie pentru piaţa Uniunii Europene
Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, s-a declarat atunci de acord ca vaccinurile rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană.
Rainer Seele, directorul grupului austriac OMV, a fost decorat în 2018 de către președintele rus Vladimir Putin, episodul marcând un nou moment în cadrul prieteniei ruso-austriece în domeniul energetic. Seele a primit ”Ordinul Prieteniei” din partea președintelui rus. Citeşte întreaga ştire: Rainer Seele, șeful OMV, a fost decorat de către Vladimir Putin. În România, OMV controlează Petrom
Newsweek nota de altfel, în 2018, că relația OMV cu Rusia datează din 1968. „Atunci a devenit prima companie europeană care a încheiat un acord de furnizare a gazelor naturale. Prin această mișcare de pionierat s-a evitat un deficit de aprovizionare pe piața de energie în plină expansiune a Europei și s-a oferit un model pentru mai multe acorduri similare cu companiile occidentale, susțin austriecii pe site-ul OMV. În plus, OMV are un parteneriat strategic cu Gazprom, o altă firmă aflată pe lista de sancțiuni a Casei Albe. Cele două companii au semnat un acord prin care cantitatea de gaze rusești livrate către Austria va crește la 150 de miliarde de metri cubi până în 2027. În plus, OMV și Gazprom sunt legate și de Hub-ul de gaz Baumgarten (Central European Gas Hub), cel mai important terminal pentru gazul venit din Rusia și Norvegia. Tot pe filieră rusească, OMV a preluat o cotă de aproximativ 25% din câmpul de gaze naturale „Yuzhno Russkoye“, situat în Siberia de Vest, de la Uniper SE. Câmpul Yuzhno Russkoye este unul dintre cele mai mari câmpuri de gaz din Rusia, situate în regiunea Yamal-Nenets. Producția curentă a câmpului ajunge la 25 de miliarde metri cubi pe an. Licența va expira la sfârșitul anului 2043. Gazul din câmp este resursa-cheie pentru conducta Nord Stream care alimentează direct Germania cu gazul rusesc”, scria Newsweek.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
