Drona militară care s-a prăbuşit săptămâna aceasta s-ar putea să nu fie singurul lucru care lipseşte acum Statelor Unite în Marea Neagră. Întâmplarea cauzată de avioanele ruseşti a atras atenția lumii și a expus, de asemenea, o întrebare fundamentală în materie de securitate pentru Washington şi aliaţii săi, se arată într-o analiză a NBC News.
Există o strategie clară pentru o cale navigabilă atât de importantă, care a fost mult timp în centrul rivalităţii dintre Moscova şi Occident şi care ar putea deveni acum un punct fierbinte major? – se întreabă jurnaliștii americani, care atrag atenția și că România, Bulgaria şi Turcia sunt greu de făcut să funcţioneze precum balticii, pe o singură voce.
„Întâlnirea dramatică” din această săptămână dintre o dronă americană şi avioane de luptă ruseşti a evidenţiat importanţa unui unei zone maritime care este în centrul războiului pornit de Rusia în Ucraina şi care de mult timp este, de fapt, în centrul rivalităţii dintre Moscova şi Occident.
Ar putea deveni această zonă maritimă un punct fierbinte major? Parlamentari şi foşti oficiali militari consultaţi de NBC News au declarat că răspunsul este deosebit de îngrijorător, în condiţiile în care acordul care permite ca cerealele să iasă din câteva porturi ucrainene de la Marea Neagră este în prezent într-un echilibru precar, iar flota Rusiei foloseşte zona ca platformă de lansare pentru atacuri împotriva oraşelor ucrainene.
Conflictul se intesifică
Descrisă de unii drept „un potenţial butoi cu pulbere”, Marea Neagră este puţin mai mare decât California şi se învecinează cu şase țări în zona sa de coastă: Turcia, România şi Bulgaria (membre NATO), precum şi Georgia şi Ucraina, care sunt considerate parteneri ai SUA, dar nu fac parte din alianţă. Şi mai este şi Rusia.
La un moment dat, SUA au ajutat aliaţii să echilibreze prezenţa rusă în Marea Neagră şi au efectuat exerciţii acolo, dar administraţia Biden a retras navele americane din zonă când s-a dovedit că ruşii se pregăteau să invadeze Ucraina.
Turcia împiedică acum navele de război să intre în mare prin strâmtoarea Bosfor, pe care o controlează şi pe care o poate închide în timp de război. Acest lucru înseamnă că SUA nu au niciun mijloc de a recupera drona, pe care SUA au declarat că au doborât-o marţi în Marea Neagră, după ce un avion de vânătoare rusesc s-a ciocnit cu ea.
„Acest lucru indică lipsa unei abordări cuprinzătoare în privinţa unei regiuni care este importantă nu doar pentru aliaţii noştri şi pentru ţările riverane Mării Negre, ci şi pentru securitatea Statelor Unite”, a declarat pentru NBC News senatoarea democrată americană Jeanne Shaheen, subliniind rolul militar diminuat al SUA în zonă.
Statele Unite nu au o navă în zonă pentru a recupera epava dronei, iar singurul aliat NATO care se învecinează cu Marea Neagră şi care are o flotă suficient de mare pentru a se apropia potenţial de locul prăbuşirii este Turcia, care însă a încercat să rămână relativ prietenoasă cu Moscova în războiul cu Ucraina.
Generalul Mark Milley, şeful Statului Major Întrunit al Statelor Unite ale Americii, a declarat miercuri că, probabil, oricum nu erau prea multe de recuperat. Drona s-a scufundat într-o zonă în care adâncimea ajunge până la 1.000 de metri, iar armata americană s-a asigurat că bazele de date au fost şterse, a spus acesta.Rusia a acuzat SUA pentru confruntare, negând că avionul său a intrat în contact cu drona şi acuzând Washingtonul de provocare prin faptul că a efectuat supravegherea aeriană în apropierea spaţiului aerian rusesc.
Prezența Moscovei în Marea Neagră și ce poate face SUA
Vladimir Putin a făcut din extinderea prezenţei Moscovei în Marea Neagră o prioritate, anexând Peninsula Crimeea – baza istorică a Flotei ruse a Mării Negre şi o piatră de temelie a capacităţii Kremlinului de a-şi proiecta puterea în întreaga regiune – şi a intervenit de mult timp în ţările vecine, precum Georgia.
Senatoarea Shaheen, care prezidează Subcomisia Senatului pentru relaţii externe privind Europa şi cooperarea regională în materie de securitate, dar şi alţii spun că incidentul cu drone din această săptămână a evidenţiat faptul că SUA trebuie să schiţeze un plan pentru abordarea sa privind apărarea Mării Negre.
Întâmplarea cu drona a determinat-o pe Shaheen, senatoare democrată, care a vizitat luna trecută o bază aeriană NATO din România, să reintroducă un proiect de lege împreună cu senatorul republican Mitt Romney, care cere administraţiei Biden să elaboreze o strategie în termen de 180 de zile, în care să fie implicate mai multe agenţii, pentru a aprofunda legăturile economice şi militare ale SUA cu ţările din regiune.
„A existat un mare interes bipartizan în acest sens, deoarece – odată cu războiul din Ucraina, acest incident cu dronele şi ceea ce se întâmplă cu rutele maritime – a devenit foarte clar cât de importantă este regiunea”, a declarat senatoarea Shaheen.
„Iar majoritatea ţărilor care se învecinează cu Marea Neagră sunt aliaţii noştri şi este important acum să arătăm cum ne susţinem aliaţii”, a mai punctat acesta.
Departamentul de Stat şi Consiliul Naţional de Securitate al SUA nu au răspuns la solicitările de comentarii transmise de NBC News.
Un punct slab pe flancul NATO
Foşti oficiali din domeniul securităţii naţionale care au operat în regiune au declarat pentru NBC News că nivelul investiţiilor SUA şi NATO în Marea Neagră nu corespunde importanţei sale strategice. Aceştia au spus că, în ciuda retoricii NATO, activitatea occidentală în regiune a început să scadă după ce Moscova a cucerit Crimeea.
Glen Grant, fost ofiţer britanic care a lucrat ca instructor militar şi consultant pentru Ucraina şi Bulgaria, a declarat că Marea Neagră este un punct slab în special pentru flancul estic al NATO.
„Nu există NATO pe acel flanc din cauza slăbiciunii Bulgariei şi României şi a intransigenţei Turciei”, a spus acesta. „Din această cauză, nu ai o prezenţă NATO în Marea Neagră”, a explicat britanicul.
Un oficial NATO, care a cerut să-şi păstreze anonimatul, a subliniat că regiunea Mării Negre are o „importanţă strategică” pentru alianţă, menţionând că membrii săi au consolidat prezenţa NATO ca răspuns la anexarea Crimeei de către Kremlin în 2014 şi la invadarea pe scară largă a Ucrainei anul trecut.
Același oficial a mai precizat că NATO a condus misiuni mai ample de poliţie aeriană în România şi Bulgaria, a plasat mai multe sisteme de apărare aeriană şi antirachetă în România şi Turcia şi a staţionat noi grupuri de luptă în regiune.
„Trebuie să ne bazăm pe cei trei aliaţi NATO”
Steven Horrell, fost ofiţer de informaţii în cadrul serviciilor navale ale SUA, care acum studiază regiunea pentru Centrul de Analiză a Politicii Europene din Washington, spune că Turcia – care serveşte drept bastion sudic al NATO şi are una dintre cele mai puternice armate din alianţă – „trebuie să fie în centrul” oricărei strategii pentru Marea Neagră.
Statele Unite trebuie să găsească o modalitate de a face din Turcia un partener mai de încredere, în timp ce Washingtonul dezvoltă, de asemenea, legături mai strânse cu ţări precum România şi Bulgaria, a mai precizat acesta.
Cel puţin, se pare că există o oarecare evoluţie către o mai mare cooperare, întrucât preşedinţii României şi Bulgariei s-au întâlnit miercuri la Sofia şi au semnat un pact pentru stimularea legăturilor, ține să mai noteze NBC News.
„Trebuie să ne bazăm pe cei trei aliaţi NATO (Bulgaria, România şi Turcia) şi pe statele de la Marea Neagră pentru a prelua iniţiativa”, a punctat în continuare Steven Horrell. „Este o provocare pentru cei trei să se unească într-o singură voce în acelaşi mod în care au făcut-o, de exemplu, statele baltice”, a mai adăugat acesta.
Ministerele de Externe ale Bulgariei, României şi Turciei nu au răspuns la solicitările de comentarii pentru acest articol, mai precizează NBC News.
Toți ochii pe Marea Neagră
Asupra tuturor acestor aspecte planează acordul pentru cereale, care expiră duminică. Intermediat de Turcia şi de Naţiunile Unite, pactul a permis Ucrainei – unul dintre cei mai mari exportatori de cereale, ulei de floarea-soarelui, grâu şi porumb din lume – să stabilizeze pieţele mondiale şi să asigure securitatea alimentară globală. De asemenea, a adus ţării banii atât de necesari în timp ce se luptă cu invadatorii ruși.
În cursul procesului de reînnoire a acordului, însă, Rusia a încercat să facă presiuni pentru concesii mai mari şi să scurteze pactul de la 120 de zile la 60 de zile, ceea ce a generat temeri că acordul ar putea fi sabotat.
Vizitând un depozit logistic al ONU din Addis Abeba care stochează o parte din grâul ucrainean ce a ajuns în capitala etiopiană, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat miercuri că este vital ca acordul să fie prelungit. „Putem vedea impactul dacă acest lucru nu se va întâmpla, deoarece înseamnă literalmente că ceea ce vedeţi chiar aici nu va ajunge în multe alte locuri”, a declarat șeful diplomației americane în fața reporterilor.
De aceea, conchide NBC News, se pare că toţi ochii vor rămâne pentru o vreme asupra Mării Negre.
