Acasa
Ucraina și Statele Unite au ajuns la un acord privind cea mai mare parte a prevederilor dintr-un proiect de plan de pace american. Cele mai sensibile chestiuni – statutul teritoriilor și parcursul Ucrainei către NATO – vor fi însă discutate direct de președinții Volodimir Zelenski și Donald Trump.
Potrivit RBC-Ucraina, delegațiile celor două țări au ajuns la un acord parțial în timpul rundelor de negocieri desfășurate la Kyiv și Geneva, reușind să ajusteze un număr semnificativ de puncte anterior contestate. Printre elementele revizuite se numără prevederi legate de dimensiunea forțelor armate ucrainene, controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, mecanismele pentru schimburile de prizonieri și procedurile de returnare a condamnaților.
Cu toate acestea, două aspecte centrale au fost scoase deliberat din discuțiile tehnice: statutul teritorial și propunerea de a introduce în Constituție o clauză privind neaderarea Ucrainei la NATO. Ambele vor fi abordate la nivel prezidențial, scrie scrie Kyiv Post.
Ultimatum și ton inițial dur
Surse citate de RBC-Ucraina afirmă că delegația americană, condusă de Daniel Driscoll, secretarul Armatei SUA, a sosit la Kiev pe 19 noiembrie cu un mesaj ferm.
„Au venit cu un ultimatum: dacă până la 27 noiembrie nu susțineți planul, mergeți cu europenii – noi oprim totul: livrările de arme și informațiile. Tăiem tot”, a declarat o sursă pentru publicație. Tonul inițial, descris drept „foarte dur”, s-ar fi nuanțat ulterior.
Negociatorii americani ar fi avertizat, de asemenea, că situația de pe front nu evoluează în favoarea Kievului. O sursă a afirmat că partea americană consideră „critice” lunile următoare și că, fără schimbări, Ucraina ar putea pierde regiunea Donețk într-un interval de un an.
Nou cadru de securitate, inspirat din Articolul 5 NATO
Pe lângă planul în 28 de puncte, delegația SUA ar fi prezentat un document suplimentar privind garanțiile de securitate, construit pe principiile Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic.
Documentul prevede trei elemente principale: posibilitatea ca președintele american să trimită forțe militare, să ofere sprijin logistic și informațional și să ia măsuri economice și diplomatice în cazul unei noi agresiuni ruse; coordonarea acțiunilor cu state membre NATO, precum și cu Franța, Regatul Unit, Germania, Polonia și Finlanda; și aplicarea acordului pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii.
Punctele încă disputate
Rămân controversate propuneri precum limitarea forțelor armate ucrainene la 600.000 de militari și plasarea centralei nucleare de la Zaporojie sub supraveghere internațională, cu o distribuire egală a energiei între Ucraina și Rusia.
Chestiunile teritoriale – inclusiv viitorul zonelor ocupate – au fost amânate pentru discuțiile directe Zelenski–Trump, o întâlnire ce ar putea avea loc în zilele următoare, deși nu a fost anunțată oficial.
Un „dialog productiv” la Geneva
După întâlnirea de la Geneva, ambele părți au recunoscut progrese. Delegările ucraineană și americană au pregătit un „document actualizat și revizuit” privind cadrul de pace.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a descris discuțiile drept „probabil cele mai productive din întregul proces”, iar oficiali ucraineni au folosit formulări similare.
O declarație comună a reafirmat că viitorul acord trebuie să „respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei și să asigure o pace durabilă și justă”, deciziile finale urmând să fie luate de președinții celor două state.
Zelenski cere unitate pe fondul intensificării negocierilor
Accelerarea procesului de pace coincide cu o perioadă de tensiuni politice acute în Ucraina. „Trebuie să ne mobilizăm. Să oprim certurile. Să oprim jocurile politice”, a spus Zelenski pe 21 noiembrie, caracterizând perioada drept una dintre cele mai tensionate din ultimii ani.
Scandalul Mindici, înregistrările controversate ale NABU, remanierile guvernamentale și nemulțumirile din partidul de guvernământ au împins temporar în plan secund războiul cu Rusia. În același timp, Donald Trump ar fi intensificat eforturile de a media un acord între Kyiv și Moscova.
RelatedPosts
Presiuni externe într-un moment intern critic
RBC-Ucraina descrie contextul ca pe un „moment decisiv” pentru țară. Publicația notează că o parte a nemulțumirilor din cadrul partidului președintelui viza demiterea șefului administrației prezidențiale, Andrii Iermak, pe fondul scandalului Mindici și al nemulțumirilor privind concentrarea puterii.
Întâlnirea politică s-a încheiat fără schimbări de personal. Zelenski ar fi declarat că astfel de dispute trebuie rezolvate prin vot, nu prin demiteri, îndemnând la menținerea coaliției și la adoptarea legislației necesare.
Unele interpretări politice sugerează că Washingtonul ar fi profitat de momentul vulnerabil intern al Ucrainei, în condițiile unor presiuni crescute în domeniul energetic, pe linia frontului și în ceea ce privește finanțarea apărării.
Totuși, presiunile au generat și un efect de solidarizare în jurul președintelui, care încearcă să mențină unitatea politică în timp ce condițiile negocierilor devin tot mai complexe.
Convingerea Rusiei, etapa următoare
RBC-Ucraina relatează că, dacă Ucraina și SUA finalizează punctele rămase și Washingtonul obține sprijinul partenerilor europeni, negociatorii americani ar urma să prezinte documentul Moscovei, folosind o strategie descrisă ca „bățul și morcovul”.
În această abordare, Washingtonul ar încerca să convingă Rusia să accepte cadrul, menținând totodată presiuni economice și diplomatice.
În Kremlin, logica diplomatică rămâne, potrivit publicației, una în care orice compromis este perceput drept slăbiciune. Deși președintele Putin se declară periodic pregătit pentru discuții, RBC-Ucraina notează că solicitările sale ar putea continua să crească.
În ciuda progreselor de la Geneva, autoritățile ucrainene prezintă cu prudență noua inițiativă, evitând orice referire publică la posibile concesii teritoriale – o reflecție a unui moment considerat crucial pentru stat.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
