Aproape un sfert dintre români (24 la sută) au redus deja temperatura din locuinţe sau intenţionează să o reducă în următoarele luni, pentru a plăti facturi mai mici, arată un sondaj recent, citat de Agerpres. Cel mai ridicat nivel de îngrijorare privind creşterea costurilor cu încălzirea este întâlnit la românii de peste 55 de ani.
Însă medicii atrag atenţia că traiul într-o casă friguroasă duce la creşterea riscurilor pentru sănătate, în special pentru persoanele în vârstă. Asta în condiţiile în care, la nivel european, 36 de milioane de persoane nu îşi pot încălzi adecvat locuinţa, iar numărul este aşteptat să crească în contextul crizei energetice generate de războiul din Ucraina.
Margaret Whitehead, profesor de sănătate publică la Universitatea din Liverpool, a declarat pentru BBC că frigul din case poate creşte considerabil riscul de accidente vasculare cerebrale, infecţii respiratorii sau chiar de accidente casnice.
Un prim efect al expunerii prelungite la frig, spune aceasta, este îngustarea vaselor de sânge. Acest lucru duce la creşterea tensiunii arteriale. În acelaşi timp sângele devine mai gros, din cauza eliberării în organism a fibrinogenului şi a altor proteine care joacă un rol în procesul de coagulare. Sunt motivele pentru care riscul de accident vascular sau de infarct creşte.
„Dacă porţi multe straturi de haine, cu siguranţă acest lucru îţi afectează mobilitatea”, a adaugă Margaret Whitehead, care se aşteaptă ca numărul accidentelor casnice, provocate de căderi, în special în rândul bătrânilor, să devină mai ridicat.
În plus, spune ea, frigul din case poate exacerba problemele celor care suferă de cancer sau artrită.
Un alt risc care vine la pachet cu o locuinţă neîncălzită este formarea mucegaiului şi a igrasiei, care afectează, în special, oamenii care suferă de astm. De altfel, un studiu la nivel european, efectuat pe durata a nouă ani, a arătat că expunerea prelungită la spori de mucegai duce la scăderea capacităţii pulmonare şi la scăderea imunităţii, în special la copii.
Frigul a fost corelat şi cu creşterea numărului de spitalizări în cazul persoanelor care suferă de demenţă, într-un studiu american, din 2019.
Pentru a-i sprijini pe cei care nu îşi permit încălzirea adecvată a locuinţei, mai multe instituţii din Marea Britanie şi-au deschis sediile pentru cei care vor să vină şi să stea la căldură, o perioadă de timp.
La nivelul Uniunii Europene, există planuri pentru susţinerea instalării în locuinţe, anul acesta, a 1,5 milioane de termostate inteligente, pentru economii la consumul de energie.
În România, o persoană din şase ar fi dispusă să investească în echipamente pentru controlul temperaturii, dacă această măsură aduce beneficii pe termen lung, arată studiul citat de Agerpres.
Întrebaţi la cine ar apela pentru sfaturi în vederea reducerii valorii facturilor la energie, 42% dintre cei chestionaţi au indicat motorul de căutare Google, în timp ce 36% au spus că plănuiesc să apeleze la un profesionist din domeniul energiei termice.
