Unul din patru copii din statele Uniunii Europene se confruntă cu riscul sărăciei, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre cele 27 de ţări membre, potrivit unui raport al organizaţiei Salvaţi Copiii, informează DPA și Agerpres.
Potrivit unui nou raport al acestei organizaţii, numărul copiilor care se apropie de limita sărăciei a crescut cu 200.000 în 2021 şi a ajuns la 19,6 milioane.
Creşterea costului vieţii, criza climatică şi pandemia de COVID-19 s-au numărat printre cauzele acestei „creşteri alarmante”, a precizat Save the Children.
Datele sunt „dezastruoase”, a spus Eric Großhaus, managerul programului dedicat sărăciei infantile şi inegalităţii sociale din cadrul organizaţiei Salvaţi Copiii Germania. În Germania, peste 2 milioane de copii trăiesc în sărăcie.
„Întrucât unul din cinci copii sunt afectaţi de sărăcie la nivel naţional, nu mai pot exista alte scuze: guvernul german trebuie într-un final să-şi respecte promisiunile şi să abordeze problema sărăciei la copii”, a adăugat acesta.
Copiii din familii de imigranţi, refugiaţi, solicitanţi de azil, copiii fără acte şi cei neînsoţiţi s-au numărat printre cei mai grav afectaţi, se mai spune în raport. În Italia, spre exemplu, 32,4% dintre migranţi trăiesc în sărăcie, în comparaţie cu doar 7,2% dintre cetăţenii italieni.
Copiii care trăiesc în familii monoparentale, familii numeroase şi dezavantajate, copiii cu dizabilităţi şi cei care provin din rândul minorităţilor etnice sunt de asemenea în pericol.
Cercetătorii au folosit indicatorul AROPE, principalul instrument utilizat pentru măsurarea progresului către îndeplinirea obiectivului EU 2030 referitor la sărăcie şi excluziune socială în Europa.
Spania şi România au înregistrat cele mai ridicate rate, cu 33,4%, respectiv 41,5% dintre copiii acestor ţări care sunt expuşi în faţa riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Directoarea Save the Children Europa, Ylva Sperling, a spus că niciun copil nu ar trebui să meargă la şcoală nemâncat, să-şi facă griji în legătură cu locurile de muncă ale părinţilor sau să trăiască într-o locuinţă neîncălzită.
„Cu toate acestea, impactul numeroaselor crize din Europa face ca alimentaţia sau încălzirea să nu mai fie o alegere pentru multe familii şi îi privează pe copii de lucrurile esenţiale de care au nevoie pentru dezvoltare şi bunăstare”, a spus ea. „A venit vremea unor decizii îndrăzneţe şi a unor finanţări strategice pentru a extinde rapid protecţia şi a atenua accentuarea crizelor pentru generaţiile curente şi viitoare de copii”, a adăugat Ylva Sperling.
