Cel puţin unul din zece români, cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani, a consumat un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat şi în ultimul an (consum recent), arată un raport al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA).
Agenţia Naţională Antidrog elaborează anual un raport naţional privind situaţia drogurilor în România (cu date din anul anterior), document de referinţă pentru specialiştii şi practicienii în domeniul drogurilor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen, potrivit Agerpres.
Raportul naţional privind situaţia drogurilor 2022, realizat de specialiştii ANA, cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul şi traficul de droguri în România, fiind evidenţiate tendinţele de evoluţie înregistrate de ţara noastră, atât pe linia prevenirii consumului de droguri, cât şi pe cea a combaterii traficului de droguri, precum şi măsurile adoptate de instituţiile publice faţă de problematica drogurilor.
ANA precizează că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021.
Principalele droguri consumate în România – 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat şi în ultimul an (consum recent).
Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP).
Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescenţa este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la iniţierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanţe psihoactive (13 ani).
Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populaţia şcolară.
La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti – Ilfov.
Referitor la solicitările de tratament ca urmare a consumului de droguri, similar anului anterior, când s-a observat o scădere semnificativă a numărului de persoane consumatoare de droguri care solicită asistenţă, se consolidează această evoluţie descendentă, înregistrându-se 3.097 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă, ceea ce înseamnă cu 10% mai puţin faţă de anul anterior, în principal pentru consum de canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive.
La fel ca în anii anteriori, solicitările de asistenţă ca urmare a problemelor cauzate de consumul de canabis reprezintă peste 50% dintre cererile de tratament.
Au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 decese prin supradoză. Numărul cazurilor de decese asociate consumului de droguri continuă să scadă. Vârsta medie de deces rămâne în continuare peste 30 ani.
În privinţa urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri, au fost înregistrate 1.742 cazuri de urgenţe medicale, în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinaţie). Canabisul şi noile substanţe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis şi 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgenţe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite.
Consumul de medicamente a fost raportat în 23,8% dintre cazurile de urgenţă înregistrate.
Opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanţi a fost menţionat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină şi 6,5% stimulanți, alţii decât cocaina).
Cele mai multe cazuri de urgenţă au fost înregistrate pentru persoane tinere, sub 35 ani (77,1%).
Pe componenta bolilor infecţioase asociate consumului de droguri, datele indică faptul că 20,9% dintre persoanele admise la tratament, care au consumat droguri injectabile în ultimele 30 de zile de consum (consum actual), au declarat că sunt infectate cu HIV, 68,7% au raportat că sunt infectate cu VHC şi 7,6% au menţionat că sunt VHB pozitive.
Sinteza datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. M. Balş” relevă faptul că au fost depistate 559 cazuri noi HIV/SIDA, dintre care 50 reprezintă persoane care îşi injectează droguri.
De asemenea, 2.328 persoane consumatoare de droguri injectabile au accesat serviciile de reducere a riscurilor oferite în cadrul programelor de schimb de seringi, în scădere faţă de anul anterior (cu 34,3%). În tratament substitutiv cu metadonă, au fost înregistrate 1.769 persoane consumatoare de opiacee.
Pe piaţa drogurilor, a fost înregistrată cea mai mare cantitate totală de droguri confiscată, cu cea mai mare cantitate de heroină confiscată, precum şi cea de-a doua cea mai ridicată valoare a numărului de capturi realizate.
Canabisul şi cocaina au o disponibilitate în creştere pe piaţa ilicită a drogurilor, valorile capturilor înregistrate atingând cea mai mare valoare pentru cocaină şi a doua cea mai mare valoare pentru canabis consemnate până în prezent.
În plus, 74,38% din cantitatea totală de droguri provenită din capturi semnificative a fost destinată pieţei ilicite din România, aspect ce constituie un indiciu al existenţei unei dinamici a acesteia la nivel naţional.
În privinţa infracţionalităţii la regimul drogurilor, parametrii de evaluare a infracţionalităţii la regimul drogurilor la nivel naţional au înregistrat creşteri faţă de valorile anului anterior, menţinând tendinţa în creştere a numărului de persoane trimise în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni la regimul drogurilor şi a numărului de persoane condamnate.
Conform raportului întocmit de ANA, 3.083 deţinuţi s-au declarat consumatori de droguri la intrarea în detenţie, ponderea acestora în populaţia încarcerată fiind de 7,5%, o scădere de aproximativ 2,5 procente comparativ cu anul anterior. Categoria de vârstă cea mai afectată de consumul de droguri este cea a deţinuţilor cu vârsta cuprinsă între 22-30 ani (42%). Drogul consumat, cu precădere, înainte de intrarea în detenţie este, la fel ca şi în anii anteriori, heroina, aceasta fiind urmată de alte droguri şi de canabis.
Toate proiectele şi intervenţiile Agenţiei Naţionale Antidrog, pe segmentul reducerii cererii de droguri, au vizat consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire şi asistenţă. Programele, proiectele şi activităţile de prevenire au fost implementate în şcoală, familie şi comunitate, fiind întreprinse măsuri de identificare, atragere şi motivare a consumatorilor de droguri, în vederea furnizării de servicii de asistenţă specializată ce au ca finalitate integrarea socială.
Astfel, la nivel naţional, specialiştii antidrog au desfăşurat 20.000 activităţi de prevenire a consumului de droguri în mediul şcolar, familial şi în comunitate, dar şi activităţi punctuale de informare, educare şi conştientizare cu privire la riscurile asociate consumului de substanţe psihoactive, de care au beneficiat peste 700.000 de persoane: preşcolari, elevi, studenţi, cadre didactice, părinţi, asistenţi maternali, copii instituţionalizaţi, specialişti în asistenţă socială, personal medical, consumatori şi foşti consumatori de alcool şi droguri, comunităţile locale, în general.
