Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii se prăznuiește întotdeauna vineri, în Săptămâna Luminată a Paștilor și amintește de o minune.
Cu puțin timp înainte de a ajunge împărat, Leon cel Mare (457-474) se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului. A întâlnit un orb rătăcit, care l-a rugat să-i dea apă și să-l călăuzească pe drumul spre cetate. Leon a căutat apă, dar nu a găsit. Pe când se întorcea, a auzit-o pe Maică Domnului spunându-i: “Nu e nevoie să te ostenești, căci apa este aproape! Pătrunde mai adânc în această pădure și luând cu mâinile apă tulbure potolește setea orbului și apoi unge cu ea ochii lui cei întunecați”.
Leon a făcut întocmai și orbul a început să vadă. După ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserica. În România, la 25 km de Călărași, există un izvor considerat binefăcător, la Mănăstirea Dervent. Legenda spune că izvorul a apărut printr-o minune a Sfântului Andrei.
Oamenii își asigura un loc în Rai
Potrivit tradiției, de Izvorul Tămăduirii nu se face treaba în casă și în acest fel oamenii își asigura un loc în Rai. Din bătrâni se spune că cine face treaba în această zi se va îmbolnăvi grav și va muri. Mai mult, nu se țese nimic, pentru că altfel acel material nu putea fi purtat nici măcar de morți, pentru că nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.Tot potrivit tradiției populare, în ziua Izvorului Tămăduirii gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă şi nu croiesc – pentru că lucrul croit azi nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.
În mediul rural, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat, gospodarii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Totodată, acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei. În unele zone din țară, de Izvorul Tămăduirii se făceau vrăji. Se spunea că femeile care lăsau în biserică, peste noapte, în joia din Sãptãmâna Luminată, un vas cu apă, și îl recuperau după slujba de vineri, aveau norocul de a se spăla cu acea apă de numeroase necazuri.
Se mai spune din bătrâni că în această zi poți află cât mai ai de trăit. Se așază o cană de apă sub un nuc sau sub un șoc și, după câteva ore, dacă găsești pământ pe fundul cănii, înseamnă că nu mai ai mult de trăit. În unele zone din țară există un obicei numit Fântâniță, respectiv acum se construiesc sau se curăță fântânile, crezându-se că în acest fel nu vor seca niciodată.
Leon a făcut întocmai și orbul a început să vadă. După ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserica. În România, la 25 km de Călărași, există un izvor considerat binefăcător, la Mănăstirea Dervent. Legenda spune că izvorul a apărut printr-o minune a Sfântului Andrei.
Oamenii își asigura un loc în Rai
Potrivit tradiției, de Izvorul Tămăduirii nu se face treaba în casă și în acest fel oamenii își asigura un loc în Rai. Din bătrâni se spune că cine face treaba în această zi se va îmbolnăvi grav și va muri. Mai mult, nu se țese nimic, pentru că altfel acel material nu putea fi purtat nici măcar de morți, pentru că nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.Tot potrivit tradiției populare, în ziua Izvorului Tămăduirii gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă şi nu croiesc – pentru că lucrul croit azi nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.
În mediul rural, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat, gospodarii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Totodată, acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei. În unele zone din țară, de Izvorul Tămăduirii se făceau vrăji. Se spunea că femeile care lăsau în biserică, peste noapte, în joia din Sãptãmâna Luminată, un vas cu apă, și îl recuperau după slujba de vineri, aveau norocul de a se spăla cu acea apă de numeroase necazuri.
Se mai spune din bătrâni că în această zi poți află cât mai ai de trăit. Se așază o cană de apă sub un nuc sau sub un șoc și, după câteva ore, dacă găsești pământ pe fundul cănii, înseamnă că nu mai ai mult de trăit. În unele zone din țară există un obicei numit Fântâniță, respectiv acum se construiesc sau se curăță fântânile, crezându-se că în acest fel nu vor seca niciodată.
