Acasa
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) cer 15 ani de închisoare pentru fostul șef al fiscului, Sorin Blejnar, în dosarul Motorina. În aceeași situație se află și presupușii complici ai acestuia. Printre ei se numără fostul șef al Autorității Vămilor, Viorel Comăniță și soții Diana și Radu Nemeș.
Fostul șef al ANAF este acuzat că ar fi sprijinit gruparea condusă de soții Nemeș. Astfel, 90.000 de tone de motorină au fost tranzacționate fraudulos pentru statul român, fără ca acesta să primească un leu. Prejudiciul în acest dosar este de 56 de milioane de euro.
Dosarul ”MOTORINA”
În 2014, „Evenimentul zilei” prezinta detalii inedite din dosarul în care a fost trimis în judecată fostul șef al Fiscului, Sorin Blejnar, alături de alte 14 persoane. El este acuzat că ar fi favorizat o rețea complexă de evaziune fiscală cu produse petroliere, coordonată de soții Diana și Radu Nemeș (supranumit „Regele Motorinei”).
Blejnar făcea parte, alături de Codruț Marta (fostul său șef de cabinet), Viorel Comăniță (fost director la Autoritatea Națională a Vămilor), Dan Secăreanu (fost șef al SGIPI Constanța) și Elan Schwartzenberg (fostul patron al postului Realitatea TV) din palierul de protecție al grupării „Regelui Motorinei”, potrivit procurorilor DNA .
RelatedPosts
Cum acționa palierul de protecție
Marta (căutat prin Interpol, arestat preventiv în lipsă) și Schwartzenberg (fugit din România) sunt cercetați într-un dosar separat de această anchetă. Pe scurt, oficialii statului român (Blejnar și Comăniță) ar fi blocat controalele Fiscului la compania Excella Grup Real, controlată de soții Nemeș. În schimbul serviciului, procurorii arată că „Regele Motorinei” plătea bani grei lui Marta și lui Schwartzenberg. „În perioada săvârșirii faptelor, Schwartzenberg Emilian controla postul de televiziune Realitatea și clama că relațiile pe care le avea în lumea politică cu membrii tuturor partidelor îi permiteau să influențeze procesul de numire a conducerii ANAF”, arată procurorii DNA.
Banii, transferați prin off-shore-uri
Potrivit rechizitoriului, în 2011, Nemeș i-a transferat lui Schwartzenberg suma de 1,1 milioane de euro. Totul s-a făcut prin intermediul off-shore-ului Corralys Investment Limited (Emiratele Arabe Unite) către compania Melici Management Inc (Liechtenstein). Primele plăți au fost făcute pe 6 și 12 octombrie 2011, iar alte două transferuri au fost făcute pe 13 și 22 decembrie 2011. În luna mai a aceluiași an, Elan cumpărase Realitatea TV.
Pe 10 februarie 2012, Marta și Nemeș au discutat codificat despre aceste transferuri de bani și cuantumul banilor. Marta i-a atras atenția că „nu erau toate, erau numai o parte”, și că mai trebuie „celelalte să i le dau lu’ ăla” . Nemeș i-a promis că „se va uita prin ele, să vadă ce lipsește”, și că ar trebui să fie „opt în total”. Marta i-a replicat că sunt „numai vreo patru, în total 1,1”. Nemeș a promis că va face toate transferurile și le va pune „într-un dosar”, iar Marta a insistat că trebuie „să i le dau lu’ ăsta să și le…”, deoarece „nu e bine să nu le aibă”.
Garant pentru șpaga din „Cartierul Săracilor”
Elan este cercetat în două dosare penale: preluarea „Realitatea TV” și cel al dispariției lui Codruț Marta. În aceste dosare, procurorii au cerut autorităților din Principatul Liechtenstein ordinele de plată și extrasele conturilor de la LGT Bank deținute de off-shore-ul Melici Management Inc, controlat de Elan. Analiza acestor conturi a dezvăluit implicarea lui Elan în șpaga care ar fi fost primită de frații Radu și Alexandru Mazăre, în afacerea „Cartierul Săracilor”. Potrivit DNA, mituitorul Avraham Morgenstern a virat din societatea Larton Consultants Ltd (Cipru), către Melici Management Inc, sumele de 109.835 de euro (28 iulie 2011) și 173.012 de euro (24 august 2011). La rândul său, firma lui Elan a transferat în conturile personale ale fraților Mazăre, deschise la Discount Bank-Israel, suma de 95.000 de euro (13 septembrie 2011) lui Radu și câte 40.000 de euro (13 septembrie 2011 și 6 decembrie 2011) lui Alexandru.
Frica de DNA
Potrivit procurorilor DNA, o caracteristică generală a acestei grupări era aceea privitoare la modalitățile conspirative de comunicare. De regulă, cei implicați foloseau serviciul Messenger de pe telefoanele Blackberry, schimbau în mod constant și repetat telefoanele sau foloseau cartele „dedicate” (folosite doar pentru convorbiri și SMS-uri cu o singură persoană). „Nu mă mai suna pe ăsta, bă, că-i problemă mare. Ce dracu, mă. Voi sunteți nebuni la cap”, spunea George Guliu, patron de firmă implicat în rețea. „Făceam acest lucru la o lună-o lună jumătate, schimbam telefonul și cartela întrucât așa mi se transmisese „de sus”, fie mi le cumpăram eu, fie îmi erau transmise de Belba Nicolae,” a explicat un alt afacerist, Dumitru Chirvăsitu. Cu ocazia perchezițiilor, procurorii DNA au găsit la fiecare dintre cei implicați zeci de telefoane mobile și cartele telefonice: Mihai Buliga (42 de telefoan și 28 de cartele), Andrei Jugănaru (76 de telefoane și 14 cartele telefonice), Dan Secăreanu (12 telefoane și 13 cartele), George Guliu (27 de telefoane și 2 cartele) etc.
Șeful Vămilor s-a întâlnit cu Nemeș în SUA
Ofițerii FBI au trimis procurorilor DNA mai multe probe descoperite la ferma secretă din SUA a soților Diana și Radu Nemeș. Potrivit actelor din dosar, Nemeș a efectuat demersuri, printrun intermediar, pentru a-i cumpăra fostului șef al Vămilor, Viorel Comăniță, un bilet de avion pentru o deplasare în Las Vegas, în intervalul 25-27 noiembrie 2013. În aceeași perioadă, Nemeș s-a dus și el în în Las Vegas.
Caracterul ascuns
„Caracterul ascuns al acestei întâlniri, care a avut loc în timp ce Nemeș Radu se sustrăgea de la punerea în executare a unui mandat de arestare preventivă și la scurt timp după ce măsura preventivă (n.r -interdicția părăsirii țării) aplicată inculpatului Comăniță Viorel expirase, precum și achitarea cheltuielilor de deplasare de către Nemeș Radu, demonstrează natura relației dintre cei doi inculpați și confirmă, sub aspectul laturii subiective, rezoluția infracțională comună a acestora”, susțin procurorii DNA.
Comăniță, Blejnar, Nemeș, Marta și Schwartzenberg au fost monitorizați de serviciile secrete în perioada 2011-2012. Ei au avut mai multe întâlniri secrete și discutau codificat. „Modul conspirat în care s-au desfășurat aceste întâlniri, limbajul cifrat folosit și metodele utilizate pentru a evita o eventuală interceptare a discuțiilor ambientale denotă că toți participanții aveau reprezentarea caracterului infracțional al activității desfășurate”, se arată în rechizitoriul DNA.
De altfel, influența lui Marta era foarte mare. Atunci când Blejnar a anunțat că este „stresat” și vrea să plece de la conducerea Fiscului, Marta i-a cerut să mai rămână o lună în funcție. „Dacă chiar vrea așa, OK, dar sămi dea posibilitatea să pun eu…să fac altceva, dacă tot vrea el să plece, să pun pe cine trebe,” spunea Marta. Similar, când noul ministru al Finanțelor a vrut să-l schimbe pe Comăniță, Marta i-a dat asigurări: „Stai calm, nu te schimbă nimeni, stai liniștit, vin eu. Fiți calmi, nu se întâmplă nimic”.
Gând de fugă
Potrivit probelor din dosar, Marta avea o mare putere la ANAF. „Ăla care e vice, știi tu, boul acela de la control care ne certăm cu el, trebuie schimbat și ăla trebuie f…t”, spunea Marta, nemulțumit de un funcționar zelos care controla firmele lui Nemeș. Pe data de 12 martie 2012, Marta avea gânduri de fugă. El i-a explicat „Regelui Motorinei” că „din câte a înțeles de prin alte părți, lucrurile sunt înspre bine, ideea e să o întindă cât mai mult, exact cum spuneai tu, că la un moment dat o să devină tardiv”.
Au scos milioane de euro prin metoda „Boschetarul”
Alte date importante din rechizitoriul procurorilor DNA:.
> Soția lui Codruț Marta, Andreea Marta, este cercetat într-o anchetă separată de acest dosar, pentru complicitate la evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat.
> O parte din banii rezultați din evaziune au fost transferați în off-shore-uri din Dubai, controlate de Diana și Radu Nemeș, în baza unor contracte de consultanță comericială fictive.
> În perioada 6 iulie 2011/ 3 iulie 2012, firma Inkasso Jobs SRL a plătit către Corallys Investment Limited Dubai suma totală de 13.800.000 de euro. Toți inculpații care au acceptat să dea declarații l-au indicat pe Radu Nemeș ca fiind „creatorul” mecanismului evazionist demarat prin intermediul Excella Real Grup.
> Mihai Buliga, locotenentul lui Radu Nemeș, avea mai multe autoturisme de lux. Acasă la el, procurorii DNA au găsit 233.930 de euro și 19.520 de lei.
> Gruparea l-a folosit pe polițistul Silviu Dan Popescu, din cadrul Secției I Poliție Rurală Constața, pentru a verifica în baza de date mașinile care îi filau. Legătura cu acesta o ținea unul dintre acuzați, George Guliu. „BMW e a unui agent de la S2 cred”, „Daewoo albastru OK”, „DB 29 ALN. Acum e pe la Hârșova, tot se plimbă pe acolo”, era schimbul de SMSuri dintre Guliu și Popescu.
> Membrii rețelei au fost învățați să folosească un limbaj codificat: Radu Nemeș era „R”, Mihai Buliga era „M”, iar la numele societăților se folosea prima literă din denumire.
> Doi bărbați cu venituri modeste au fost folosiți ca săgeți, după metoda boschetarul. În schimbul unor bani, au devenit administratori de firme-fantomă. Mircea Grigore Ionuța era administrator fictiv la Divers Zootehnic, iar Petrică Stănuleț la Partener Noblesse. Cei doi au scos în numerar aproximativ 100 de milioane de lei, cu motivația „achiziții cereale”. „Precizez că, zilnic, am scos timp de doi ani sume mari de bani, variind între 100.000 de lei și 1,5 milioane de lei”, a declarat, la DNA, Ionuța.
„Banii erau luați cu sacul din bancă. Mihai parca mașina în fața băncii, puneam sacul pe bancheta dn spate, iar eu plecam pe drumul meu…Lunar primeam 3.000 de lei cash”, a declarat, la DNA, Stănuleț.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
