Acasa
Alina Albu, care țintește un nou mandat de procuror-șef al Direcției de Investigare a Criminalității Organizate și Terorism (DIICOT), a susținut miercuri interviul organizat de Ministerul Justiției. Albu a listat rezultatele celor trei ani de mandat în fruntea DIICOT, a vorbit despre prioritățile pe care le are pentru următorii trei ani și a dat detalii despre modul în care au evoluat grupările de criminalitate organizată în ultimii ani. Șefa DIICOT a vorbit și despre fenomenul consumului de droguri, pe care l-a catalogat drept o problemă de sănătate publică.
„DIICOT este astăzi mai puternic, mai pregătit, mai flexibil, mai adaptat tehnologic decât era acum trei ani”, a punctat Alina Albu în cadrul interviului pentru funcția de procuror-șef al DIICOT.
Printre obiectivele asumate pentru următorii trei ani, Alina Albu a menționat: combaterea în sistem integrat a traficului de droguri cu accent pe întreruperea lanțurilor de aprovizionare, combaterea sclaviei moderne, lipsirea de putere financiară a grupurilor de infractori sau sporirea capacității de răspuns instituțional la amenințările hibride.
În același timp, Alina Albu a vorbit pe larg despre implementarea principiului urmăririi banilor în anchetele desfășurate de procurorii DIICOT.
„Principiul urmăririi banilor și lipsirii crimei organizate, a infractorului, de resursă financiară trebuie să devină reflex condițional al fiecărui procuror. Dacă nu vom face acest lucru, combatem în van – grupurile infracționale sunt precum caracatița. Dacă nu tai capul acelei caracatițe nu vei face nimic. Capul acelei caracatițe e banul, pentru că gruparea infracțională asta urmărește”, a subliniat procurorul-șef DIICOT.
RelatedPosts
Șefa DIICOT: Consumul de droguri trebuie privit ca o problemă de sănătate publică
Alina Albu a subliniat că problema consumului de droguri trebuie privită mai degrabă ca o problemă de sănătate publică.
„Consumatorul nu este cel care ar trebui primul pedepsit, nu ne axăm pe represiunea consumatorului, ne axăm pe vânzător, pe cel care îl alimentează, dar adicția trebuie recunoscută, trebuie tratată. Trebuie mai mult decât ce facem astăzi”, a transmis Alina Albu în timpul interviului.
Potrivit procurorului-șef DIICOT, „se ajunge la represiune atunci când prevenția a eșuat, atunci când educația nu este suficientă, atunci când grupurile țintă ale traficanților nu primesc suficient ajutor”.
„Puțin probabil să reușească DIICOT să combată eficient și să distrugă piața de droguri dacă cererea continuă, dacă oameni ajung în stare de excluziune socială, de sărăcie, lipsă de perspective din toate punctele de vedere, vor continua să fie piață de desfacere. Nu există ofertă fără cerere și invers (…) Problema drogurilor în România, ca și în alte țări, e una care trebuie tratată cu rigoare, ca problemă socială, în al doilea rând ca problemă de risc sanitar și problemă de represiune penală”, a mai punctat șefa DIICOT.
În ceea ce privește fenomenul traficului de droguri, Albu a subliniat că „asistăm la o inundație a drogurilor pe piața europeană” și, aplicat pe România, ea a menționat că „am devenit o piață emergentă de consum”.
„Dacă în porturile de intrare din Spania, Olanda, ajungem să capturăm tone, de ordinul a peste 20 de tone odată de cocaină aduse cu submarinul, mă întreb – oare cui sunt destinate acele tone de droguri? Ele nu pot rămâne în port la Rotterdam (…) Trebuie făcut ceva astfel încât lucrurile să fie ținute sub control. De eradicare mi-e greu să cred că va putea cineva să o realizeze”, a menționat Alina Albu.
Procurorul-șef DIICOT a subliniat că accentul trebuie pus pe „prinderea țintelor de risc înalt”.
„Nu mai combatem doar rețele. În era digitalizării, șefii rețelelor, adevărații lideri, sunt cei mai periculoși. Fără prinderea lor, fără prinderea banilor lor, nu vom reuși să întrerupem niciun flux ilegal de substanțe”, a adăugat Alina Albu.
Alina Albu: „ADN-ul criminalității s-a schimbat”
Șefa DIICOT a subliniat că, în anul 2026, „ADN-ul criminalității s-a schimbat”.
„Nu mai vorbim de grupări clasice, ci de grupări care s-au mutat aproape în întregime în online. Digitalizarea, inteligența artificială, deși aduc beneficii extraordinare, sunt folosite în scop ilicit. S-a creat o nouă lume extrem de subterană, extrem de oneroasă, în care circuitele financiare sunt aproape invizibile și nu ne rămâne decât să ne adaptăm. Dacă nu reușim, vom fi cu mult în spatele fluxurilor ilicite de bani”, a punctat Alina Albu.
În ceea ce privește fenomenul traficului de persoane, Alina Albu a subliniat că „tot ce înseamnă recrutare și exploatare” se întâmplă în mediul online și că „mai bine de 50%” din cazurile de trafic de persoane se întâmplă în România.
„Vorbim de oameni care nu își văd victimele, trimit dintr-o țară în alta victime pe care le preiau alte personaje și nici măcar nu se mai știe cu cine a vorbit în realitate (…) Ajungi să nu poți să afli de la victimă mai exact care este traficantul care te-a adus acolo și te-a vândut”, a adăugat ea.
Alina Albu a mai arătat că „în traficul de persoane nu mai este folosită violența extremă”, ci recrutarea victimelor se bazează în principal pe crearea unor „sentimente de iubire, apreciere, victimizare a traficantului”.
În contextul digitalizării fenomenelor de criminalitate organizată, ea a mai punctat că urmărește implementarea soluțiilor de inteligență artificială în activitatea procurorilor DIICOT.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
