Acasa
Fostul președinte Ion Iliescu a murit la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproximativ două luni. El a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, iar în ultimele ore starea sa de sănătate s-a degradat foarte mult.
Cum a evoluat starea de sănătate a lui Ion Iliescu
Ion Iliescu a fost internat, sub supraveghere medicală atentă, la Secția de Anestezie și Terapie Intensivă a Spitalului „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București. În vârstă de 95 de ani, a fost internat din 9 iunie, în urma unor episoade de insuficiență respiratorie. Ulterior, medicii l-au diagnosticat cu o afecțiune ocologică.
„În urma evaluărilor efectuate până în prezent – care au inclus investigații imagistice și analize histopatologice – echipa medicală multidisciplinară a stabilit cu certitudine natura oncologică a leziunii pulmonare diagnosticate la pacient”, comunica, în urmă cu câteva săptămâni, instituția medicală.
Starea de sănătate a fostului preşedinte a evoluat cu oscilații. După o perioadă în care a dat impresia că se simte mai bine, medicii au anunțat, pe 2 august, că situația lui Ion Iliescu este critică. Medicii au precizat că mai multe organe au început să cedeze. Fostul preşedinte beneficiază de terapie intensivă maximală, sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare.
„Starea generală a pacientului s-a deteriorat, la acest moment fiind critică, cu instalarea progresivă a disfuncţiilor multiple de organe, cu afectare respiratorie severă şi rezervă ventilatorie semnificativ redusă”, a transmis Spitalul „Agrippa Ionescu” pe 2 august.
Ion Iliescu, anchetat în Dosarul Mineriadei
Ion Iliescu a fost unul dintre cei mai controversați politicieni din istoria post-decembrisă a României. Născut la data de 3 martie 1930, la Oltenița, a jucat un rol importnt în timpul Revoluției din 1989 dar, mai ales, în anii de după, până la retragerea sa din viața politică. Numele său este legat de Mineriadele din anii ’90, considerate un atac la adresa democrației nou instaurate.
Pentru ceea ce s-a întâmplat la mineriade, Ion Iliescu a fost urmărit penal de Parchetul General, alături de Petre Roman, fost premier. Cei doi au fost acuzați de infracţiuni contra umanităţii.
Procurorii i-au acuzat că, în iunie 1990, „au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din capitală”. În urma acestor acțiuni coordonate de la vârful statului, au fost ucise patru persoane, au fost violate alte două persoane și s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane. Alte 1.200 de persoane au fost închise ilegal, în acele zile.
Cum a evoluat Ion Iliescu de la cadru de nădejde al PCR, la disident
Fiul unui activist ilegalist, Ion Iliescu a absolvit Liceul Spiru Haret din București, în 1949. Ulterior, a studiat la Institutul Politehnic București și, mai apoi, la Institutul Energetic al Universității din Moscova. A intrat în viața politică în 1944 când s-a înscris în Uniunea Tineretului Comunist (UTC).
În 1953, Iliescu a fost cooptat în Partidul Comunist Român (PCR), iar trei ani mai târziu a fost ales secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist și membru al Comitetului Central al PCR. În 1965 a devenit șef de secție la CC al PCR și prim-secretar al CC al UTC.
În anii 70 a căzut în disgrația dictatorului Nicolae Ceaușescu care l-a perceput drept o amenințare. Ion Iliescu a fost exilat ca vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș (1971-1974 și ca președinte al Consiliului Județean Iași (1974-1979). În 1979 a fost rechemat de la Iași și numit Președinte al Consiliului Național al Apelor.
În anii ’80, se poate spune că Ion Iliescu și-a început cariera de disident. El a fost eliberat din funcția de membru al CC al PCR în 1984 și a pierdut președinția Consiliului Național al Apelor. A fost retrogradat la funcția de director al Editurii Tehnice, unde avea să-l găsească Revoluția din decembrie 1989.
Care a fost rolul lui Ion Iliescu la Revoluție
Mai puțin cunoscut marelui public, în 22 decembrie 1989, Ion Iliescu a devenit principalul lider al Revoluției. El a fost ales președinte al Frontului Salvării Naționale și a preluat frâiele noii puteri.
Din această poziție a decis judecarea și eliminarea cuplului dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu, în ziua de Crăciun a anului 1989. Decizia a fost motivată prin faptul că prin executarea celor doi s-a pus capăt vărsării de sânge din acele zile.
RelatedPosts
Împreună cu Frontul Salvării Naționale, Ion Iliescu a câștigat alegerile prezidențiale și parlamentare din 1990.
Mineriadele din ianuarie – februarie 1990
Pe 23 ianuarie, conducera Frontului Salvării Naţionale (FSN) a anunţat că va participa la alegerile generale din 20 mai. În replică, opoziţia reprezentată de partidele istorice, PNTCD, PNL şi Partidul Social Democrat Român, a organizat pe 28 ianuarie, în faţa sediului guvernului, un miting de protest.
FSN a pus la cale o contramanifestaţie mobilizând angajaţi de la marile întreprinderi bucureştene. În acest context, la apelul conducerii FSN, la Bucureşti au fost aduși 5.000 de mineri înarmaţi cu bâte şi diferite unelte.
Acestora li s-au adăugat și alte mii de muncitori aduși din țară care au venit în Piaţa Victoriei alături de mineri. Au fost semnalate incidente violente între mineri şi locuitori ai Capitalei, iar sediile unor partide istorice şi organizaţii civice au fost atacate. Bilanţul celor două zile de confruntări a fost de câteva zeci de răniţi.
Pe 18 februarie 1990 a avut loc o nouă manifestaţie anticomunistă, în Piaţa Victoriei, la care au participat zeci de mii de oameni. În jurul orei 16.00, lucrurile au degenerate, iar un grup de provocatori a luat cu asalt clădirea guvernului. A doua zi, câteva mii de mineri din Valea Jiului au sosit în sprijinul guvernului.
Ce s-a întâmplat la Mineriada din iunie ’90
Pe 22 aprilie 1990, după un miting electoral organizat de opoziția PNŢCD, în Piaţa Aviatorilor, manifestanţii anti-FSN și anti-Iliescu au ridicat o baricadă la Piașța Universității. Ei au rămas aici luni bune, până după alegerile organizate câteva săptămâni mai târziu. Manifestaţia a luat amploare, protestelor alăturându-se organizații de studenți, dar și elevi, funcționari etc. „Piața Universității” a fost coordonată de mai multe organizații civice precum Asociaţia „21 Decembrie”, Alianţa Poporului, Grupul Independent pentru Democraţie şi Liga Studenţilor.
La 20 mai 1990, după alegerile parlamentare și prezidențiale, câștigătorii, Ion Iliescu şi FSN se instalează la guvernare. În același timp, în Piața Universității, protestatarii au continuat să se opună regimului, în stradă.
La 13 iunie, dimineața, pe la ora 3-4 dimineața, forțele de ordine au distrus corturile montate de protestatari în Piața Universității și au făcut arestări. Manifestanții s-au opus și au rupt cordonale trupelor de ordine. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piața Universității, însă nu au intervenit.
Represiunea din 14-15 iunie
Mii de oameni, protestatari antiguvernamentali, au ieșit pe străzile Capitalei, în principal la Televiziune. Au fost devastate mai multe magazine și au fost atacate sediile Poliţiei Capitalei, al Ministerului de Interne şi SRI. În aceeași seară, Ion Iliescu face un apel, la Televiziune, cerând oamenilor să intervină să sprijine organele de ordine.
În urma apelului lui Ion Iliescu, pe 14 iunie la primele ore, au ajuns în București primele garnituri de tren încărcate cu mineri. Au urmat numeroase violențe, mai mulți lideri ai partidelor de opoziție fiind atacați. Minerii au vandalizat sediile mai multor partide, al Universității și a unor publicații de opoziție, au agresat numeroși bucureșteni.
Pe 15 iunie, la orele prânzului, minerii au fost transportați la Romexpo, unde Ion Iliescu le-a mulțumit pentru acțiunea din Piața Universității. Imediat după aceasta au fost conduși la trenurile care îi așteptau în Gara de Nord și transportați în Valea Jiului.
Ion Iliescu, președinte pentru trei mandate
Ion Iliescu a fost ales președinte al României, pentru prima oară, în 20 mai 1990. El și-a surclasat atunci, cei doi contracandidați, Ion Rațiu (PNȚCD) și Radu Câmpeanu (PNL). După doi ani, avea să fie ales pentru încă un mandat, de această dată în baza unei noi Constituții. El a fost ales pentru patru ani, de această dată.
A pierdut alegerile din 1996, fiind învns de Emil Constantinescu, liderul Convenției Democratice. A revenit la Cotroceni după patru ani, în urma alegerilor din 2000. El a fost votat, în turul al 2-lea, de majoritatea românilor, alternativa fiind Corneliu Vadim Tudor. Și-a încheiat mandatul prezidențial în 2004, când a predat ștafeta, la Cotroceni, lui Traian Băsescu.
Înainte de a părăsit Administrația Prezidențială a comis un act controversat care avea să-l coste președinția PSD. În ultimele zile, Ion Iliescu a semnat grațierea fostului lider al minerilor, Miron Cozma. A revenit asupra semnăturii după ce decizia sa a provocat indignarea nu doar a opiniei publice, ci și a colegilor din PSD.
Astfel, în 2005 a pierdut alegerile interne, din partid, în favoarea lui Mircea Geoană. Un an mai târziu a fost ales președinte de onoare al partidului. A fost și senator în perioadele 1996 – 2000 și 2004 – 2008.
Decizia de retragere din viața publică
Ion Iliescu a decis să se retragă din viața publică în 2018, la vârsta de 93 de ani. El a rupt legăturile cu partidul al cărui președinte de onoare a fost și a decis să-și petreacă timpul în locuința din cartierul Primăverii care i-a fost repartizată. A evitat ieșirile în public, dar a continut să posteze pe blogul personal.
De-a lungul ultimilor ani, au mai apărut informații, despre el, cu privire la starea de sănătate, atunci când și-a făcut diferite controale. De asemenea, consilierul său Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii, a mai dat informații despre starea de sănătate a fostului președinte, periodic.
Anul acesta, după alegerile prezidențiale din 18 mai, fostul șef al statului a ținut să transmită un mesaj de felicitare câștigătorului, Nicușor Dan.
„Vă adresez cele mai sincere felicitări pentru încrederea pe care poporul român v-a acordat-o prin alegerea dumneavoastră în cea mai înaltă funcție a statului. Victoria dumneavoastră exprimă o aspirație profundă a cetățenilor pentru o conducere responsabilă, onestă și orientată spre viitor. Experiența acumulată în domeniul administrației și implicarea constantă în viața publică sunt temeiuri pentru a spera într-un mandat prezidențial marcat de echilibru, respect pentru valorile democratice și grijă față de bunăstarea tuturor românilor.”, a scris Ion Iliescu pe blogul său.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
