Acasa
Parlamentul European (PE) cere o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la rețelele de socializare, cu scopul de a proteja minorii de mediul online. Potrivit unui raport, 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul.
Potrivit unui comunicat transmis de instituția europeană, deputații au adoptat marți, 25 noiembrie, un raport non-legislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 abțineri, „exprimându-și profunda îngrijorare față de riscurile pentru sănătatea fizică și mintală cu care se confruntă minorii online.”
Așadar, aceștia cer o protecție mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot crește dependența și care afectează capacitatea minorilor de a se concentra și de a interacționa judicios cu conținutul online.
Parlamentul a propus o limită de vârstă la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video și platformele AI.
Minorii între 13 și 16 ani ar putea avea acces cu consimțământul părinților.
Deputații salută eforturile depuse de Comisia Europeană (CE) pentru a dezvolta o aplicație de verificare a vârstei și portofelul UE pentru identitatea digitală (eID) și au insistat că mecanismele de verificare a vârstei trebuie să fie exacte și să protejeze viața privată a minorilor.
Potrivit deputaților, aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele lor sunt sigure și adaptate vârstei din momentul conceperii.
RelatedPosts
Pentru a încuraja respectarea Regulamentului UE privind serviciile digitale și a altor acte legislative aplicabile, deputații europeni sugerează că personalul de conducere de nivel superior ar putea răspunde personal în cazurile de nerespectare gravă și persistentă a dispozițiilor, în special când este vorba de protecția minorilor și de verificarea vârstei.
Ce solitică deputații
În timpul dezbaterii, raportoarea daneză Christel Schaldemose (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), a declarat:
„Sunt mândră de acest Parlament, că putem fi uniți pentru protejarea minorilor online. Alături de o aplicare fermă și consecventă a Legii privind serviciile digitale, aceste măsuri vor crește dramatic nivelul de protecție a copiilor. În sfârșit, decidem niște limite. Le spunem clar platformelor: serviciile voastre nu sunt concepute pentru copii. Și experimentul se termină aici.”
Parlamentul solicită inclusiv:
să se interzică cele mai dăunătoare practici care dau dependență și să se dezactiveze în mod implicit alte caracteristici de design care creează dependență pentru minori (precum „derularea ecranului la nesfârșit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare”, recompensele și elementele de stimulare pentru utilizarea continuă și practicile dăunătoare de ludificare);
să se interzică site-urile care nu respectă normele UE;
să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcționată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependență, precum și interfețele înșelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală;
să se interzică sistemele de recomandare pentru minori care se bazează pe modul de interacționare;
să se aplice normele Regulamentului privind serviciile digitale și în cazul platformelor video online și să se interzică „cutiile de pradă” și alte conținuturi din cadrul jocurilor (inclusiv monedele din aplicații, roțile norocului ori mecanismele de tip „plătești pentru a avansa”);
să fie protejați minorii de exploatarea comercială, inclusiv interzicând platformelor să ofere stimulente financiare pentru influencerii copii;
să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic și juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligența artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenții IA și aplicațiile de nuditate bazate pe IA (care generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimțământul lor).
Unu din patru minori se încadrează la o utilizare „problematică” a telefoanelor
Raportul PE face referire la cercetări care arată că 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani își verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră.
În paralel, unu din patru minori se încadrează la o utilizare „problematică” sau „disfuncțională” a telefoanelor inteligente, adoptând modele comportamentale care seamănă cu dependența.
Potrivit sondajului Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgență pentru a proteja minorii online, având în vedere îndeosebi impactul negativ al platformelor de comunicare socială asupra sănătății mintale (93 %), violența psihologică cibernetică (92%) și necesitatea de a găsi metode eficiente pentru a restrânge accesul la conținuturi inadecvate vârstei (92%).
Statele membre încep să acționeze și iau măsuri precum introducerea unor limite de vârstă și a unor sisteme de verificare.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
