Maria Asiminei lucra până să înceapă pandemia la două firme cu contracte part-time. În 2020, firmele au trecut la muncă remote și nu a mai fost nevoie de serviciile ei și a ajuns șomeră. Acum așteaptă momentul în care furnizorul ei de electricitate îi va tăia curentul, întrucât n-a mai plătit ultimele facturi că nu avea din ce.
Cifrele transmise joi de Institutul Național de Statistică confirmă o realitate hidoasă: peste un milion de familii din România nu-și permit plata facturilor la gaz și tot peste un milion nu-și permit plata facturilor la curent electric.
În septembrie, Maria Asiminei a primit o factură de curent de peste 500 de lei. Era de fapt o regularizare, facturile medii fiind de vreo 60-80 de lei. ”Pe card mai am 284 de lei, că m-am uitat aseară. De unde să achit banii ăștia?!, se întreabă ea. Maria este femeie singură, cu doi copii. Fostul soț nu achită pensie alimentară, iar ea nu are bani de avocați ca să deschidă un proces.
”Pe cei doi copii a trebuit să-i țin la școală, că educația e foarte importantă. Ia-le manuale, cumpără baterie de telefon că celui mic i s-a stricat, fă-le mâncare…toate astea cer bani”.
Ea stă în chirie într-un apartament de două camere și spune că proprietarul a înțeles-o și că nu o presează financiar.
Potrivit datelor INS, cazul Mariei Asiminei nu e deloc singular. Aproape un sfert din familii (24,5%) au prezentat restanţe repetate, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare. Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică ṣi întreţinerea locuinţei (54,4% din familiile cu restanţe fiecare).
După statutul ocupaţional al capului gospodăriei se observă că familiile de şomeri (categorie de persoane active) se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea celor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 65,2%, proporţie mai mare faţǎ de celelalte categorii de gospodǎrii, mai arată INS. Fenomenul restanţelor este de asemenea mai răspândit în cazul familiilor cu copii (27,0%) şi mai ales al celor cu doi adulţi ṣi 3 sau mai mulţi copii în întreţinere (34,8%).
Evident, în mediul rural situația este mult mai gravă decât la oraș.
Din analiza după vârsta capului familiei INS remarcă ponderi semnificative în rândul familiilor conduse de persoane în vârstă de 25-49 ani (34,1%), a celor cu cap de gospodărie în vârstă de 65 de ani ṣi peste (35,3%) ṣi de cele de 50-64 ani (29,7%). Familiile conduse de persoane foarte tinere (sub 25 ani) au o pondere neînsemnată.
Familiile care au în componenţă copii dependenţi reprezintă 31,0% din totalul familiilor, pe când cele fără copii dependenţi sunt de peste 2 ori mai numeroase
Astfel, în cadrul familiilor al căror cap de gospodărie este o femeie, 53,8% nu au nici o persoană ocupată (pondere aproape dublă faţă de cazul familiilor conduse de un bărbat), iar între cele care au persoane ocupate, predomină familiile cu o singură persoană ocupată (62,8%).
Astfel, peste o treime dintre familii (36,7%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 78,1% din totalul familiilor.
Printre tipurile de familii care fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (46,1%) sau de persoane cu vârsta de 65 ani şi peste (43,3%), precum şi familiile formate din doi adulṭi cu trei sau mai mulṭi copii în întreṭinere (61,6%). De asemenea, se regăsesc în acestă situaţie 69,4% dintre familiile al căror cap are statutul ocupaţional de şomer, 53,1% dintre cele conduse de un agricultor şi 64,5% din cele conduse de alt statut.
Estimarea de către familii a nivelului minim al veniturilor care le-ar permite acoperirea cheltuielilor curente se află în directă legătură cu gradul în care fac faţă cheltuielilor impuse de viaţa de zi cu zi. Din acest punct de vedere se observă existenţa unor diferenţieri clare, generate de caracteristicile familiilor.
Astfel, aproape una din cinci familii consideră că pot efectua cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins sub 2000 lei, iar circa un sfert dintre familii au nevoie de un venit net lunar situat în intervalul 2001-3000 lei, respectiv în intervalul 3001-4000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare. Mai mult de una din trei dintre familii consideră că venitul necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui să fie chiar mai mare de 4000 lei lunar.
E drept, nu suntem pe ultimul loc în UE din punct de vedere al întârzierilor la plata facturilor la utilități. Cifrele arată ca în graficul de mai jos:
