Întreaga Europă fierbe. Revoltele vestelor galbene s-au molipsit în toate țările europene. Europenii descoperă acum că sunt legați de aceleași nemulțumiri: politicile antisociale și antimigraționiste.
Austria: ‘Rasismul pute’ au strigat cei 17.000 de manifestanți, scîrbiți de ‘mofturile sângelui vienez’
Circa 17.000 de oameni au participat sâmbătă la Viena, sfidând ninsoarea şi temperaturile sub zero grade Celsius, la un protest împotriva politicilor sociale şi privind migraţia ale coaliţiei de dreapta, la putere în Austria de aproape un an, a anunţat poliţia, relatează dpa şi AFP.
Evenimentul – care, potrivit organizatorilor, a strâns 50.000 de oameni – a atras un număr mare de participanţi, printre care grupuri de stânga, precum cetăţeni în vârstă cunoscuţi sub numele de ”Bunicii împotriva dreptei”. Unii participanţi agitau şosete vechi şi pancarte pe care se putea citi ”Rasismul pute”.
”Vrem o altă Austrie”, a subliniat Andreas Schieder, cap de listă al Partidului Social-Democrat (opoziţie) pentru alegerile europarlamentare din mai 2019, în timpul defilării.
În contextul în care săptămâna viitoare se împlineşte un an de la sosirea la putere a coaliţiei de guvernare, demonstranţii s-au pronunţat şi împotriva eforturilor de a interzice portul vălului în şcoli şi a unei reforme sociale.
Un număr mic de participanţi purtau veste galbene, ca cele folosite în cadrul mişcării masive de protest din Franţa.
Italia: ‘Decretul Salvini a anulat protecția umanitară’
Câteva mii de oameni au defilat sâmbătă după amiază la Roma pentru a protesta împotriva unei politici mult prea restrictive de primire a migranţilor, impusă de noul guvern populist italian, relatează AFP.
Cuvântul de ordine al defilării, la care unii manifestanţi purtau veste galbene după modelul protestatarilor francezi, a fost ”Get up, Stand up for your rights”, după titlul celebrului cântec al lui Bob Marley.
”S-a început în aceşti ultimi doi ani acuzarea celor care au salvat mii de vieţi pe mare”, ONG-urile umanitare cu navele lor situate aproape de coastele libiene, ”pentru a se ajunge la închiderea porturilor pentru navele pline de naufragiaţi”, a denunţat un ONG, Project Droits, din care fac parte jurişti şi asociaţii de apărare a drepturilor omului. ”Astăzi, cu decretul Salvini, protecţia umanitară a fost anulată, creându-se o mulţime interminabilă de persoane obligate la clandestinitate”, a adăugat ONG-ul într-un comunicat.
Ministrul de interne Matteo Salvini, care este şi vicepremier şi lider al Ligii (extrema dreaptă), a emis o ordonanţă de urgenţă a cărei principală măsură este abolirea permiselor de sejur umanitare acordate până acum persoanelor vulnerabile, familiilor sau femeilor singure cu copii, victime ale traumelor în timpul periplului lor către Italia.
Acest decret, cu toate măsurile pe care le conţine, ”orientează resentimentele straturilor sociale sărăcite de criză şi ilegalităţi către intoleranţă, xenofobie şi rasism”, au mai acuzat asociaţiile.
Belgia: sute de manifestanți au participat la proteste
Un număr de 60 de persoane au fost reţinute sâmbătă în timpul unei noi manifestaţii a ”vestelor galbene” la Bruxelles, la care au participat între 400 şi 500 de oameni, a declarat pentru EFE un purtător de cuvânt al poliţiei din capitala Belgiei.
Potrivit radioteleviziunii publice belgiene, RTBF, între manifestanţi figurau unii membri ai mişcării de extremă dreapta Nation.
Totuşi, în pofida reţinerilor efectuate de poliţie, nu s-au înregistrat ciocniri grave în timpul celui de-al treilea marş al ”vestelor galbene” din Bruxelles, spre deosebire de precedentele două proteste, marcate de înfruntări cu poliţia şi de pagube materiale provocate unor autoturisme.
”Totul a decurs bine, nu au existat pagube” în timpul acestei manifestări care s-a desfăşurat în cartierul european din capitala belgiană, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt al poliţiei din Bruxelles, Ilse Van de Keere.
Franța: 33.000 de oameni au continuat protestele
Primele tensiuni între protestatari din mişcarea ”vestelor galbene” şi forţele de ordine au apărut sâmbătă după amiază pe Champs-Elysées, singurul punct sensibil observat la Paris de la începerea unei noi zile de contestare, transmite AFP.
Au avut loc tensiuni între forţele de ordine şi manifestanţi strânşi în apropierea bulevardului Champs-Elysées, devenit epicentrul mobilizării din data de 17 noiembrie. Într-o confruntare tensionată, forţele de ordine, încercuite, fluierate şi uneori lovite cu pietre, au replicat cu gloanţe de cauciuc şi grenade lacrimogene.
Protestatarii au aruncat cu sticle şi cu bucăţi de pavaj în forţele de ordine, însă situaţia era sub control, fără să se mai înregistreze ciocnirile violente din ultimele două sâmbete în acelaşi sector.
Circa 500 de ”veste galbene” se aflau pe bulevardul Champs-Elysées, încadrate de un important dispozitiv de securitate, circulaţia fiind în continuare închisă în zonă.
Această nouă zi de proteste a fost marcată până în prezent de o mobilizare în scădere şi de manifestaţii fără răniţi şi fără pagube materiale, la Paris şi în teritoriu. Autorităţile au anunţat că, la începutul amiezii, în întreaga Franţă participau la proteste 33.500 de manifestanţi, jumătate faţă de numărul înregistrat săptămâna trecută. La Paris, au fost 2.200 de participanţi, faţă de 10.000 înregistraţi săptămâna trecută.
Ungaria: a treia noapte de proteste a scos în strada mii de oameni
Centrul oraşului Budapesta a fost scena, vineri, celei de-a treia nopţi consecutive de proteste, de o virulenţă fără precedent, împotriva noilor prevederi din legea muncii aprobate de parlament care flexibilizează timpul de lucru suplimentar, relatează sâmbătă AFP.
Adunate în faţa Parlamentului, între 2.000 şi 3.000 de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani, au înfruntat încă o dată forţele de securitate, aruncând sticle în direcţia poliţiştilor, care au răspuns cu gaze lacrimogene, au constatat jurnalişti AFP.
Organizată pe reţelele de socializare, ca şi în zilele anterioare, manifestaţia a mobilizat reprezentanţi ai opoziţiei de stânga şi de extremă-dreapta.
Fapt fără precedent, cele două tabere şi-au unit miercuri vocile pentru a încerca să respingă noua legislaţie. Aceasta creşte semnificativ numărul orelor suplimentare pe care le pot pretinde angajatorii, de la 250 la 400 pe an – adică echivalentul a două luni de muncă. De asemenea, se extinde la trei ani perioada de plată a acestor ore, faţă de maxim un an în prezent.
Prezentată de premierul Viktor Orban ca o modalitate de a le permite salariaţilor să-şi mărească veniturile, satisfăcând în acelaşi timp nevoia de forţă de muncă în industria auto, legea adoptată miercuri de legislativ, într-o şedinţă tensionată, a fost calificată de sindicate drept „legea sclaviei”.
Opozanţii văd în această lege rezultatul presiunii exercitate de giganţii germani din industria auto, piloni ai economiei din Ungaria, în favoarea flexibilizării timpului de lucru într-un context de deficit acut de forţă de muncă în ţară.
Dincolo de solicitările de abrogare a aceste legi, protestatarii şi-au îndreptat furia împotriva premierului, strigând „Orban retrage-te!”.
Conform cifrelor oficiale, 51 de persoane au fost arestate şi 14 poliţişti au suferit răni minore în primele două nopţi de proteste.
O manifestaţie prevăzută pentru duminică la Budapesta a primit sprijin din partea tuturor partidelor de opoziţie şi a sindicatelor şi ar putea aduna zeci de mii de oameni, potrivit organizatorilor săi.
