Rusia, suspendată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

Rezoluţia, iniţiată de Statele Unite, a fost aprobată de 93 de ţări. Doar 24 de ţări s-au opus, în timp ce altele 58 s-au abţinut de la vot.

Ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a făcut apel la pentru suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului prin prisma dezvăluirilor privind atrocităţile comise de soldaţii ruşi la Bucea.

„Rusia nu trebuie să ocupe o poziţie de autoritate în acest organism, iar noi nu trebuie să-i mai permitem să se folosească de rolul său în Consiliu ca instrument de propagandă pentru a sugera că are preocupări legitime privind drepturile omului”, a declarat Linda Thomas-Greenfield.

„Participarea Rusiei la Consiliul pentru Drepturile Omului este o farsă. Aceasta subminează credibilitatea Consiliului ONU în ansamblul său”, a insistat ea.

La fel ca preşedintele Joe Biden, dar şi alţi lideri de stat, Linda Thomas-Greenfield subliniază că armata rusă este vinovată de crime de război şi crime împotriva umanităţii în Ucrainei.

„Credem că membrii armatei ruse au comis crime de război în Ucraina şi mai credem că Rusia trebuie trasă la răspundere”, a spus ambasadoarea americană.

Înainte de vot, miniştrii de Externe din G7 – grupul celor mai industralizate şapte ţări din lume – au pledat pentru suspendarea Rusiei şi s-au angajat ca autorii masacrului de la Bucea „să dea socoteală şi să fie judecaţi”.

Ambasadorul Ucrainei: Suspendarea Rusiei este o „datorie”

Ambasadorul Ucrainei la ONU, Serhii Kisliţia, a declarat de la Tribuna Naţiunilor Unite că lumea a ajuns într-un „moment crucial”, iar suspendarea ei nu este o „opţiune, ci o datorie”. El a denunţat totodată crimele „oribile” comise de armata rusă în Ucraina.

„Un vot în favoarea suspendării unei ţări din Consiliul pentru Drepturile Omului este ”o acţiune rară şi extraordinară”, însă „acţiunile Rusiei depăşesc orice limită”, a conchis Kisliţia.

În replică, reprezentatul rus la ONU, Ghennadi Kuzmin, a susţinut că rezoluţia nu are nicio legătură cu încălcarea drepturilor omului, ci este o „o încercare a Statelor Unite de a-şi menţine poziţia dominantă şi controlul total” în lume. O poziţie susţinută de Siria lui Bashar al-Assad şi Cuba.

Rusia avertizează asupra unui „gest neprietenos”

Anterior, un alt reprezentant al Rusiei la ONU, Ghennadi Gatilov, a spus că un vot în favoarea suspendării „va discredita principiul universalităţii Consiliului, îi va afecta eficienţa şi va sumbina complet încrederea în el şi în întregul sistem ONU pentru drepturile omului”.

Într-o notă, diplomaţia rusă a avertizat statele membre ONU că un vot favorabil sau o abţinere vor fi privite ca un „gest neprietenos” care va avea consecinţe asupra relaţiilor bilaterale.

Secretariatul ONU şi-a exprimat la rândul său reticenţa faţă de o suspendare a Rusiei, temându-se că ar deschide uşa pentru orice tip de cerere de suspendare pentru orice ţară din orice organism al său.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului funcţionează din martie  2006 şi este alcătuit din 47 de membri aleşi de Adunarea Generală. Un stat poate îndeplini doar două mandate de trei ani la rând şi apoi trebuie să aştepte cel puţin un an înainte de a putea revendica un loc în acest for. Actualul mandat al Rusiei în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului expiră în 2023.

O singură ţară a fost suspendată până acum din Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. Este vorba de Libia, suspendată în 2011, sub regimul Muammar al-Gaddafi. Spre deosebire de Rusia, Libia nu era membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.