Un cutremur care ar fi putut fi catastrofal in orice alta tara din lume a facut in Japonia un numar mic de victime comparativ cu ce efecte ar fi putut avea, de pilda, la noi in tara. Iar acestea au fost puse oricum pe seama valului tsunami. Imaginati-va ce ar fi insemnat opt grade pe scara Richter pentru Romania: doliu national.
Evident, ceea ce i-a salvat pe multi japonezi este modul in care se construiesc cladirile in aceasta tara. Seismele frecvente si riscul ridicat de aparitie a acestora i-au facut de sute de ani pe locuitorii din Țara Soarelui Rasare sa caute solutii si sa-si imbunatateasca sistemele de construire. Și, desigur, si sistemele de detectare si avertizare din timp asupra iminentei unui pericol.
Azi e vorba de o tara moderna, puternic urbanizata, dezvoltata pe verticala si la fel de celebra in zgarie-nori ca Americile. Care este secretul unor cladiri atat de solide? Materialele si modul de constructie, structurile flexibile, atentia la orice detaliu, de la fundatie, pana la acoperis si, desigur, tehnologiile folosite (printre care se numara sistemele de protectie ce absorb energia seismului, amortizoare pe unele dintre nivelurile cladirii, construirea pe o fundatie flexibila, pe „sine” etc.)
La noi in tara, desi riscul seismic din zona Vrancea (si, mai nou, de pe falia Vidraru-Snagov-Shabla) este ridicat, preocuparea pentru constructii rezistente la cutremur este destul de recenta. Nici prin alte zone ale lumii nu a existat mult timp o strategie unitara pe acest subiect: abia in 1973, prin aparitia setului international de standarde in constructii Uniform Building Code s-au reglementat lucruri legate de fortificarea cladirilor in vederea cresterii rezistentei la cutremure, in care erau prevazute atat standarde legate de materialele de constructii, cat si de structura.
Tehnologiile japoneze sunt, desigur, din ce in ce mai imprumutate si pot fi folosite atat la cladiri noi, cat si la cladiri deja ridicate. Dar cum sistemele lor se pot achizitiona cu bani pe care nu toti si-i permit, e important sa invatam, la randul nostru, sa construim bine. Materialele pe care le avem deja la dispozitie ne permit protectia unei cladiri inca din faza ridicarii ei. Proiectarea incepe, oricum, de la caracteristicile terenului si zonei geografice, iar riscul seismic (legat inclusiv de natura solului, acceleratia terenului, inaltimea cladirii etc.) este unul dintre primele detalii socotite. Normativele nu sunt insa suficiente, devoltatorii fiind cei care iau, intr-un final, decizia unei protectii mai ridicate si fiind si ei supusi greselilor de santier, grabei, costurilor… In fine, si trecerea timpului isi pune amprenta asupra cladirilor vechi, care nu beneficiau pe vremuri de aceleasi materiale si tehnici de constructie moderne.
Detalii despre cladirile cu structuri mai rezistente la cutremure si recomandari despre genul de locuinta cu rezistenta seismica ridicata care se poate realiza la noi in tara vom da in curand, in viitoare materiale. Pana una alta, lectia din Japonia ne invata un singur lucru: e important sa construim corect, resonsabil si sa nu neglijam partea cu instruirea populatiei civile. In fond, pe japonezi ii ajuta si disciplina riguroasa si nenumaratele programe sociale de antrenament si preventie.
Scopul esential al locuintelor este sa ne protejeze: e primul motiv pentru care le cumparam, asa ca nu uitati niciodata functia lor primara atunci cand le alegeti. Priviti in primul rand proiectarea, structura si executia, apreciati siguranta. Costurile, vecinatatile si amenajarile de interior vin dupa aceea.
