Acasa
Premierul Ilie Bolojan a avut o întâlnire de lucru la Palatul Victoria cu o delegație formată din șase primari ai unor municipii. „Ne-a bucurat că ne-a primit. A stat cu noi o oră, mai mult decât ne gândeam noi, pe subiectul nostru, fără să promită nimic”, a explicat pentru „Adevărul” unul dintre cei prezenți la întâlnire.
Marius Pintilie a explicat pentru „Adevărul” că demersul primarilor a pornit de la îngrijorarea că noua legislație ar putea dezavantaja comunitățile pe care le reprezintă. Edilii au mers la București pentru a solicita ca statutul de „spital strategic” să se acorde pe baza performanței medicale, nu doar pe criterii administrative care favorizează reședințele de județ.
„Subiectul principal a fost faptul că se pregătește un fel de clasificare nouă a spitalelor, iar spitalele din municipii de rangul doi, cum este Pașcaniul, nu sunt prinse într-o clasificare pentru spitale strategice. Și am vrut să știm despre ce este vorba în această clasificare și am solicitat să avem și noi posibilitatea ca, dacă îndeplinim criteriile cerute de lege, să fim și noi spital strategic sau să fim avansați mai sus. Ăsta este subiectul principal”, a declarat Marius Pintilie pentru „Adevărul”.
Teama de subfinanțare și criteriile de performanță
Primarii prezenți la întâlnire, toți reprezentanți ai unor municipii care nu sunt reședință de județ, au format un front comun. Aceștia consideră că excluderea din start din viitoarea ordonanță ar fi o greșeală, mai ales în cazul unităților medicale care respectă standardele de calitate.
„Ceea ce ne-a unit astăzi este chestiunea asta: nu vrem să fim excluși din această ordonanță, care vine cu clasificarea spitalelor de rang strategic”, a precizat edilul din Pașcani.
Acesta a detaliat faptul că miza este, în cele din urmă, una financiară și de dezvoltare a actului medical.
„Înțelegem faptul că spitalele trebuie să se îmbunătățească din punct de vedere al prestațiilor medicale și vrem să avem și noi posibilitatea, pentru că poate sunt spitale mai bune decât cel de la Pașcani, care chiar îndeplinesc condițiile cerute de lege din punctul ăsta de vedere, și ar fi păcat să nu li se dea posibilitatea să fie considerate strategice și să aibă o finanțare mai mare, eventual”, arată edilul
„A stat cu noi o oră, fără să promită nimic”
Reacția premierului Ilie Bolojan a fost una pragmatică. Potrivit lui Marius Pintilie, șeful Guvernului a alocat timp pentru a asculta problemele expuse, însă a evitat populismele sau promisiunile fără acoperire, atitudine pe care primarii au catalogat-o drept corectă.
„Ne-a bucurat că ne-a primit. A stat cu noi o oră, mai mult decât ne gândeam noi, pe subiectul nostru, fără să promită nimic. Pentru că a zis: «Mai bine să am lucrurile clar definite și după aceea să vă spun ceva.» Iar noi apreciem sinceritatea asta. A spus că a preluat subiectul de la noi și îl transmite către Ministerul Sănătății”, a povestit primarul.
Discuția a atins și aspecte tehnice, premierul subliniind nevoia de a monitoriza indicatorii reali ai fiecărui spital, precum gradul de ocupare sau activitatea din ambulatoriu și urgențe.
Citește și: Alexandru Muraru, la „Interviurile Adevărul”: Parlamentul ar putea bloca deciziile executivului în cazul unui guvern minoritar
Primarii au discutat cu premierul și despre reforma administrației
Un alt punct sensibil al întâlnirii l-a constituit reforma administrației publice. Marius Pintilie a explicat că aceasta urmează să fie adoptată alături de pachetul de relansare economică.
RelatedPosts
„Toți primarii, indiferent de culoarea politică, prezenți la masă, au recunoscut faptul că este nevoie de reforma administrației publice locale. Până acum nu a avut nimeni curajul să facă reforma asta și și-a asumat-o domnia sa. Noi așteptăm și o să găsim soluții ca să funcționeze comunitățile noastre mai departe”, a conchis Marius Pintilie pentru „Adevărul”.
La discuțiile cu premierul au mai participat primarii municipiilor Roman, Laurențiu Dan Leoreanu, Moinești, Valentin Vieru, Bârlad, Dumitru Boros, Petroșani, Tiberiu Iacob Ridzi, și Caransebeș, Felix Cosmin Borcean.
Ce presupune noua ierarhizare a spitalelor publice
Ministerul Sănătății a pus în transparență decizională un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede o nouă ierarhizare a spitalelor publice. Documentul vizează modificarea actualului sistem de clasificare, pe care ministerul îl consideră neadaptat realităților din sistemul sanitar.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut că procesul de reclasificare a fost inițiat din cauza diferențelor de tarifare pentru servicii similare, a regulilor neclare de funcționare și a unor categorii care nu mai corespund rolului real al spitalelor. Potrivit acestuia, aceste disfuncționalități au afectat coerența administrării unităților sanitare.
„Procesul de reclasificare a spitalelor publice a început. De prea mult timp, sistemul sanitar funcționează după un model de organizare învechit: tarife diferite și inechitabile pentru serviciile medicale, reguli neclare și categorii care nu mai reflectă realitatea din teren. Rezultatul este lipsa de coerență în administrarea spitalelor și decizii care nu sunt întotdeauna corelate cu rolul real al fiecărei unități”, a declarat ministrul.
Proiectul introduce categoria de „spital de importanță strategică”, pentru care Ministerul Sănătății anunță că a finalizat criteriile de selecție. Evaluarea se aplică, în principal, spitalelor județene de urgență, spitalelor județene clinice de urgență, spitalelor clinice de urgență, spitalelor clinice monospecialitate, precum și spitalelor de psihiatrie și celor destinate măsurilor de siguranță.
Încadrarea ca spital strategic se va face pe baza unor criterii de performanță și accesibilitate, care vizează structura serviciilor medicale, dotările, resursa umană și tipologia cazurilor tratate. Printre condițiile minime obligatorii se numără existența unei unități de primiri urgențe, a unei secții ATI de categoria I, a unui bloc operator cu minimum zece săli, a unei unități de transfuzii sanguine, precum și dotări precum CT, RMN și angiograf. Sunt prevăzuți și indicatori de calitate, inclusiv o rată a reinternărilor în 48 ore de cel mult 0,5%.
Într-o etapă ulterioară, celelalte spitale publice vor fi reevaluate și reîncadrate în categoriile I, II sau III, alături de noua categorie a spitalelor strategice. Ministerul precizează că ierarhizarea are caracter administrativ și funcțional.
„Ierarhizarea nu înseamnă servicii medicale mai slabe. Este o clasificare administrativă și funcțională, care reflectă complexitatea serviciilor oferite, nu valoarea profesională a personalului medical”, a mai afirmat ministrul Sănătății.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
